Potrivit raportului național de analiză a tranziției verzi, Moldova este puternic expusă riscurilor legate de secetă și inundații, însă măsurile de adaptare sunt insuficiente. În multe domenii esențiale, precum energia, transportul și agricultura, datele statistice lipsesc sau sunt fragmentate, ceea ce împiedică planificarea și monitorizarea eficientă a politicilor, transmite Știri.md cu referire la IPN.

În cadrul dezbaterii publice de prezentare a raportului Lauri Tammiste, director al Institutului de Mediu de la Stockholm, lider national pentru Moldova în cadrul Proiectului Agenda Verde pentru Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina a precizat că „măsurile urgente de adaptare la nivel general, atât în sectorul public, cât și în cel privat, sunt necesare pentru a reduce daunele provocate de schimbările climatice, care afectează în mod disproporționat grupurile vulnerabile”.

Documentul subliniază că doar 5,8% din teritoriul Moldovei este acoperit de arii protejate, iar planificarea gestionării acestora este considerată slabă sau inadecvată. În același timp, schimbările climatice afectează deja populația, 73% dintre moldoveni spun că resimt direct impactul acestora sau îl văd în jurul lor.

„Moldova a făcut progrese solide, dar provocările sunt majore și necesită acțiuni urgente. Vorbim de un fundament bun, însă acum trebuie implementare concretă”, a declarat Lauri Tammiste, directorul SEI Tallinn și consilier pentru Moldova în cadrul proiectului Agenda Verde.

Raportul subliniază că municipalitățile nu dispun de capacități suficiente pentru a contribui activ la tranziția verde, iar sistemele de monitorizare a calității aerului, apei și solului sunt aproape inexistente. În plus, politicile pentru restaurarea ecosistemelor degradate rămân limitate, iar lipsa unui sistem funcțional de monitorizare afectează capacitatea de luare a deciziilor.

Potrivit directoarei executive AO EcoContact, Iordanca Rodica Iordanov, lipsa sistemelor eficiente de monitorizare a calității aerului, apei și solului, precum și insuficiența laboratoarelor specializate în domeniul mediului constituie deficiențe majore în Moldova. Este prioritară dezvoltarea capacităților de colectare, procesare și interpretare corectă a datelor de mediu. Totodată, pentru o tranziție verde reușită, este necesară atât alinierea afacerilor la politicile de mediu, cât și susținerea acestora, precum și refacerea componentelor vitale ale mediului: apa, aerul și biodiversitatea. „Este necesar acum să depunem efort, iar cel mai important ar fi să găsim echilibru între dezvoltarea economică, aspirațiile sociale și protecția mediului”, a menționat directoarea executivă AO EcoContact.

Pe lângă problemele de mediu, Moldova trebuie să-și sporească adaptarea climatică și să atragă investiții în tehnologii verzi. Potrivit SEI, este nevoie de fonduri semnificative între 30 și 39 de miliarde de euro. Lauri Tammiste a menționat că, în prezent, sprijinul extern include 2,7 miliarde de euro din partea donatorilor și 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, dar există un deficit substanțial de finanțare.

În acest sens, Veronica Arpintin, șefa oficiului de reforme, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a menționat că în ultimii ani, marile fonduri de investiții din Uniunea Europeană, inclusiv fondurile de pensii, au început să reducă finanțarea companiilor poluante sau din sectorul fosil, orientându-se tot mai mult spre afaceri și idei inovatoare. Această schimbare reflectă preocuparea pentru evitarea fenomenelor extreme, cum ar fi veri de 40 de grade, neobișnuite pentru regiunea noastră. În Moldova, trendul abia începe, însă, cu sprijinul statului, Băncii Naționale și principalelor bănci comerciale, se fac eforturi pentru a stimula companiile să investească în tehnologii mai puțin poluante, chiar dacă acestea presupun costuri inițiale mai mari și o perioadă de recuperare mai lungă. Astfel, banii investiți în tehnologii ecologice reprezintă investiții în viitor, iar pregătirea adecvată a acestor resurse este esențială.

„Aș vrea să menționez că, inclusiv acțiunile legate de taxonomie, includerea economiei verzi și accelerarea tranziției verzi în Strategia Națională de Dezvoltare Economică, elaborată de Ministerul Energiei, reprezintă pași importanți pentru a stimula companiile să investească în tehnologii mai ecologice”, a precizat Veronica Arpintin.

De asemenea, șefa oficiului de reforme a specificat că este important de înțeles că banii care vor veni și vor fi investiți în tehnologii cu impact redus asupra mediului sunt bani investiți în viitor. „Și, bineînțeles, aceste resurse trebuie să fie pregătite și gestionate corespunzător”, a reiterat Arpintin.

În ceea ce privește biodiversitatea, consilierul pentru Moldova în cadrul proiectului Agenda Verde, Lauri Tammiste, a remarcat că „este necesară implementarea urgentă a măsurilor de împădurire, împreună cu reînnoirea promptă a politicilor relevante, pentru a asigura gestionarea durabilă a terenurilor și alinierea la cerințele UE privind biodiversitatea”.

Conform raportului, Moldova a început alinierea la cerințele UE în acest sens, dar adoptarea parțială a reglementărilor, lipsa de personal calificat și sistemele de date învechite limitează eficiența protecției speciilor și a resurselor naturale.