Reglementare sau control politic? Modificarea Codului media, criticată

Diverse organizații și experți din mass-media și-au exprimat îngrijorările în legătură cu impactul modificărilor asupra independenței presei și a diversității audiovizualului. Autorii proiectului au menționat, însă, că proiectul poate fi îmbunătățit după discuții suplimentare, pentru a se ajunge la echilibrul între reglementare și libertate de exprimare, transmite Știri.md cu referire la IPN.

„Ne dorim un cadru legal robust, aliniat la standardele europene, care să răspundă provocărilor actuale”, a declarat Liliana Nicolaescu-Onofrei, șefa Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Conform propunerilor incluse în proiect, Consiliul Audiovizualului ar putea, după aprobarea documentului, să stabilească reguli privind reflectarea campaniilor electorale și să impună standarde de conținut în mass-media. Aceasta propunere a fost criticată de unii juriști.

„Această prevedere riscă să încalce principiile auto reglementării, așa cum CEC deja are anumite reguli și are regulament în acest sens, ce se referă la reflectarea campaniilor electorală. Care este pericolul când sunt reglementări în diferite acte normative, care se referă la același subiect? Presa ar pute fi sancționată dacă nu respectă standardele impuse politic, or, o astfel de măsură ar putea reduce la tăcere posturile care critică guvernarea”, a precizat judecătoarea Marina Rusu, reprezentantă a Asociației Vocea Justiției.

„Punctul vorbește despre prevederi detaliate, și nu extrapolând și ieșind în afara conținutului deja prevăzut în lege”, a răspuns Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Definițiile unor termeni-cheie, precum „dezinformare” și „conținut ilegal”, au fost și acestea disputate. A fost abordată și propunerea despre „notificatorii de încredere”, reglementarea platformelor de partajare a materialelor video și impactul noilor prevederi asupra pieței media, inclusiv asupra posturilor mici și regionale.

A fost criticat și aspectul legat de retransmiterea programelor.

„Acest articol va permite în continuare Consiliului Audiovizualului să stopeze retransmisiunea unor programe periculoase, bazându-se pe conținutul produs, și nu pe țara de origine”, au replicat experții implicați în elaborarea proiectului.

„Care conținut ilegal? De pe ce platforme urmează să fie înlăturat?”, a întrebat avocatul Fulga Grabovschi.

„Va fi înlăturat, la necesitate, de furnizorii de platforme de partajare a materialelor video”, a răspuns Cristina Durnea, expertă care a participat la elaborarea proiectului.

„Create de cine? De persoane fizice inclusiv?”, a insistat Grabovschi.

Durnea a declarat că „în cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova va fi creată o platformă de partajare a materialelor video și respectiva platformă va fi funcțională, aceasta va cădea sub incidența noilor reglementări, astfel că platforma va trebui să asigure mecanisme de notificare a conținutului ilegal.

Participanții la consultări au mai vorbit despre cotele de programe locale și în limba română, eliminarea dreptului Teleradio-Moldova de a comercializa publicitate și necesitatea unui echilibru între combaterea fenomenelor nocive și garantarea libertății de exprimare, propuneri înaintate de reprezentanți ai instituțiilor media.

„Este esențial ca noile reglementări să ofere claritate și predictibilitate, fără a crea spațiu pentru interpretări subiective sau pentru limitarea nejustificată a libertății de exprimare. Timpul acordat pentru analiza unui proiect atât de complex trebuie să fie suficient pentru o contribuție substanțială din partea tuturor celor vizați”, a comentat un reprezentant al mass-media.

Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media informează că propunerile la acest proiect pot fi trimise în scris în următoarele 10 zile, până la data de 19 iunie. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în cadrul comisiei și, ulterior, în plenul Parlamentului.