Comunicați țării o știre importantă!×
20 august
1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
0
1K

Refugiații din Moldova sunt puțini la număr și cu potențial mare de integrare

În Moldova numărul refugiaților este relativ mic. Țara nu este privită ca una de destinație, ci mai degrabă ca una de tranzit, iar numărul solicitanților de azil este în descreștere.

Refugiații din Moldova sunt puțini la număr și cu potențial mare de integrare. Foto: ipn.md/Elena Covalenco

Cei care ajung totuși să ceară protecție în Republica Moldova dispun de un potențial de integrare foarte înalt, învață și vorbesc limba țării. Pe Embark Abdalgader (din imagine), refugiat din Libia, l-am cunoscut la „AVE Copiii”, centru care oferă asistență refugiaților și solicitanților de azil în Moldova. Tânărul a fost nevoit să fugă de război, iar Moldova și oamenii de aici, spune el, l-au primit cu multă bunătate, scrie IPN.

Pentru prima dată Embark a ajuns în Moldova în 2013, cu afaceri. Un an mai târziu a revenit pentru a se adăposti de teroarea războiului din țara sa. Șase luni mai târziu a obținut statutul de refugiat. Acum este student la o universitate din Chișinău, iar în timpul liber îl mai ajută la muncă pe prietenul său la abator, cu traduceri din arabă. Dar nu are o slujbă oficială. Se descurcă cu economiile pe care le-a făcut pe când muncea în Libia.

Embark nu s-a simțit niciodată discriminat în Moldova. „Mai sunt și oameni care nu vor să comunice cu străinii. Dar sunt mai puțini decât cei care vorbesc. În rest sunt foarte buni la suflet și săritori la nevoie”, spune Embark.

În Republica Moldova în jur de 450 de persoane beneficiază de o anumită formă de protecție internațională: solicitanți de azil, persoane care au cerut să le fie recunoscut statutul de refugiați și refugiați recunoscuți. Ei se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii Republicii Moldova: dreptul la învățătură, la muncă, asistență medicală etc.

Președintele Centrului de Caritate pentru refugiați, Djavid Paknehad, spune că până în 2016 refugiații plăteau câte 3-4 mii de euro pe an ca să facă studii. Acum, datorită modificărilor operate în legislație, achită aceleași taxe ca și cetățenii moldoveni. Potrivit lui, persoanele care au obținut statut de refugiat se integrează foarte ușor. Cu toate acestea, mai întâmpină probleme legate de angajarea în câmpul muncii. În special e vorba de cei care nu cunosc foarte bine limba statului. O altă problemă cu care se confruntă este birocrația organelor de control.

„Unii refugiați au afacerea lor. Instituțiile abilitate vin cu tot felul de verificări. Încep să caute și neapărat ceva găsesc, intenționat sau neintenționat. Acest lucru creează incomodități pentru beneficiarii noștri. Mulți dintre cei care își deschid un oarecare mic business, după puțin timp și-l pierd sau îl închid”, a spus Djavid Paknehad.

Nezar Alrefaai are statut de refugiat din 2012, timp în care a reușită să învețe foarte bine limba română. A închiriat o locuință și se descurcă fără să ceară ajutor de la stat. Vrea să încerce o afacere în agricultură. Nezar Alrefaai regretă că refugiații care sunt pe teritoriul Moldovei nu pot călători fără viză în țările europene, așa ca cetățenii moldoveni. Documentul de călătorie care le este eliberat  nu le oferă acest drept. „Alți refugiați din spațiul european foarte ușor pot să se deplaseze în alte țări, să intre în Moldova, dar noi nu putem călători cu acest document, fără viză, în altă țară. Suntem închiși aici și acesta este cel mai dureros lucru pentru noi”, a spus Nezar Alrefaai.

Potrivit șefului Secției apatridie și informare a MAI, Iulian Popov, fiecare stat are dreptul suveran de a decide condițiile de intrare pe teritoriul său. Republica Moldova are mai multe acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte state care permit călătoria fără viză. Dar acestea vizează doar cetățenii statului. „Călătorim în spațiul CSI sau Uniunea Europeană fără viză în baza acordurilor de asociere. La negocierea condițiilor de intrare se pun anumite condiții, fiecare stat decide dacă acordă acest drept refugiaților din țară sau nu. Noi nu putem să impunem altor state ca și refugiații cu document de călătorie din Republica Moldova să poată călători în acele state fără viză”, explică Iulian Popov. Soluția pentru refugiați e să obțină viză.

Iulian Popov a remarcat că Republica Moldova este singura țară în spațiul CSI care a elaborat un cadru legal ce ține de integrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a celor care sunt cu statut de refugiat sau protecție umanitară. „La moment ajustăm cadrul normativ la legislația existentă, elaborăm mecanisme de conlucrare a autorităților locale și centrale. Preconizăm inaugurarea centrelor de integrare în teritorii la Bălți, Cahul, Comrat, la moment avem unul la Chișinău. Acestea vor servi ca sprijin pentru integrarea străinilor în societate, angajare în câmpul muncii, asistență socială etc. Implementăm în funcție de posibilitățile statului”, a adăugat Iulian Popov.

Potrivit Biroului Migrație și Azil, din cei 450 de beneficiari de protecție internațională, în jur de 200 sunt cetățeni ai Siriei. Șeful Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Traian Țurcanu, spune că refugiații care sunt în Moldova sunt oameni culți, cu studii superioare, sunt bogați sufletește. „Ei vin cu un mesaj de pace și nu solicită foarte mult, vor doar să fie acceptați atât timp cât la ei e război. Sunt modele de oameni care au dat dovadă de foarte mult curaj”, a adăugat Traian Țurcanu.

Timp de 20 de ani de când activează agenția ONU în Moldova, au depus cereri de azil mai puțin de 2000 de persoane, însă nu toate aceste persoane au fost recunoscute ca refugiați. În 2016, în lume peste 65 de milioane de persoane care au fost nevoite să ia calea pribegiei, dintre care o treime sunt refugiați.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Ați găsit greșeală?
Vă rugăm să ne anunțați!×
Citește și
article image
Luxemburg: Tensiunile dintre SUA şi Iran ar duce la alt val de refugiaţi
1
152
article image
Germania a cheltuit 23 de miliarde € pentru integrarea imigranţilor
2
131