Reforma teritorială a justiției avansează, dar rămân dificultăți majore
Reorganizarea teritorială a instanțelor, procuraturilor și poliției rămâne una dintre cele mai complexe reforme din sectorul justiției. Deși autoritățile vorbesc despre progrese, dialogul dintre instituții și societatea civilă arată că lipsa de sincronizare a reformelor, infrastructura insuficientă, presiunea asupra profesioniștilor și accesul dificil al cetățenilor la justiție continuă să genereze probleme structurale.
Imagine simbolAceste concluzii au fost formulate în cadrul Dialogului de politici #Justice4Moldova, desfășurat luni, 9 februarie, la Ministerul Justiției. Participanții au subliniat că alinierea hărților instituționale nu este un exercițiu pur administrativ, ci o reformă cu impact direct asupra statului de drept, independenței profesiilor juridice și încrederii publice în justiție, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Una dintre principalele dificultăți ține de faptul că reformele au fost implementate în etape diferite, fără o coordonare suficientă între instituții. În anumite regiuni, lipsa alinierii dintre harta procuraturilor și cea a instanțelor obligă procurorii să se deplaseze în alte localități pentru a susține acuzarea, ceea ce afectează eficiența activității și încarcă suplimentar sistemul.
Reprezentanții Consiliul Superior al Procurorilor au atras atenția că reorganizarea nu poate fi realizată exclusiv prin decizii administrative, fără respectarea statutului constituțional al Procuraturii și a garanțiilor profesionale. Discrepanțele dintre hărțile instituționale generează riscuri pentru coerența justiției și claritatea competențelor, afectând direct justițiabilii.
Și sistemul judecătoresc recunoaște dificultăți legate de accesul la justiție, în special în zonele unde distanțele mari duc la amânări de dosare. Totodată, există diferențe semnificative de încărcare între instanțe, cu un volum mai mare de cauze per judecător în unele regiuni, ceea ce influențează durata examinării dosarelor și presiunea asupra magistraților.
În cazul Poliției, autoritățile consideră că procesul de regionalizare poate contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor, prin reducerea sarcinilor administrative și redirecționarea personalului către activitatea operativă, cu impact direct asupra siguranței publice.
Reorganizarea a avut efecte și asupra activității avocaților, în special a celor care oferă asistență juridică garantată de stat, aceștia confruntându-se cu costuri suplimentare de deplasare și cu lipsa unor condiții adecvate de lucru în unele instanțe.
În pofida dificultăților, autoritățile și partenerii de dezvoltare susțin că alinierea hărților instituționale este un proces necesar și ireversibil. Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Ministerul Justiției afirmă că următoarea etapă a reformei trebuie să se concentreze pe coordonare interinstituțională, digitalizare și investiții, pentru ca schimbările să producă efecte concrete și vizibile pentru cetățeni.
Reforma hărții judiciare a fost relansată în 2024, reducând numărul instanțelor și reorganizând curțile de apel, iar în perioada 2024–2025 a fost implementată și harta procuraturilor teritoriale. Poliția se află, la rândul său, într-un proces de regionalizare inițiat în 2025, cu termen de finalizare estimat pentru 2028.