Reforma justiției, între rapoartele de la Bruxelles și realitatea din instanțe

Doctorul habilitat în jurisprudență și președintele de onoare al Uniunii Juriștilor din Moldova, Gheorghe Avornic, susține că influența politică asupra sistemului judecătoresc persistă încă de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„După desființarea Uniunii Sovietice, toți care au fost la putere au încercat să facă tot posibilul, ca a treia putere, puterea judecătorească, să fie la cheremul lor”, a declarat acesta.

Avornic, care afirmă că a participat la elaborarea reformelor încă din anii ’90, spune că justiția a fost permanent în atenția autorităților, însă „în ultimul timp, această problemă este ridicată la alt nivel”.

La rândul său, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, atrage atenția asupra numărului mare de condamnări ale R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit acestuia, cele mai multe cauze vizează tergiversarea examinării dosarelor și neexecutarea hotărârilor judecătorești.

„Încă avem persoane care se arestează fără ca bănuiala rezonabilă și anumite riscuri să fie dovedite, tratamentele inumane și degradante, precum și probleme care țin, de exemplu, de accesul la justiție”, a explicat avocatul.

Sprijin european și măsuri de transparență

Sprijinul european pentru reforma justiției s-a intensificat după anul 2009, fiind introduse mai multe mecanisme menite să crească transparența sistemului, inclusiv obligativitatea înregistrării audio-digitale a ședințelor de judecată.

Gheorghe Avornic consideră că această măsură a redus semnificativ posibilitățile de manipulare a proceselor judiciare.

„Înregistrările audio-video, credeți-mă, au un efect extraordinar. Nu mai poți să mai ștergi, nu mai poți să mai faci, nu mai poți să schimbi ce vrei tu”, a afirmat acesta.

Totodată, juristul susține că accesul publicului la informațiile despre dosare și ședințele de judecată s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani.

UE investește milioane în reforma justiției

Uniunea Europeană a alocat în 2023 circa 2,7 milioane de euro pentru un proiect destinat consolidării profesionalismului și transparenței în sistemul de justiție. În cadrul procesului de vetting au fost completate deja Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.

Vadim Vieru susține însă că evaluarea integrității nu este suficientă dacă judecătorii și procurorii nu beneficiază de garanții reale de independență.

„Este foarte important ca judecătorii să beneficieze de garanții ca aceștia să nu fie influențați ca profesie, precum și garanția financiară ca salariile unor judecători să fie corespunzătoare responsabilității”, a declarat avocatul.

Bruxelles-ul apreciază progresele Chișinăului

În Raportul de extindere pentru anul 2025, Comisia Europeană a apreciat progresele R. Moldova în combaterea corupției. Printre realizările menționate se numără creșterea ratei de soluționare a dosarelor, investigarea a peste 250 de demnitari pentru finanțare ilegală a partidelor și instituirea completelor anticorupție la Curtea de Apel Chișinău.

Cu toate acestea, Vadim Vieru consideră că Procuratura Anticorupție trebuie consolidată pentru a putea investiga eficient toate cazurile de corupție, inclusiv cele care ar putea viza reprezentanți ai actualei guvernări.

„Dacă există fapte raportate de corupție din partea reprezentanților actualei guvernări, la fel să fie investigate”, a declarat avocatul.

Reforma nu poate reuși fără educație juridică

Profesorul Gheorghe Avornic consideră că reforma justiției nu poate avea succes fără educarea juridică a populației și fără cunoașterea drepturilor fundamentale de către cetățeni.

„Trebuie de pornit de la educația populației, să-și cunoască oamenii drepturile, libertățile fundamentale doar în complex, sistemic, trebuie abordată problema”, a afirmat acesta.

Potrivit sondajelor realizate în perioada 2023–2025, încrederea cetățenilor în justiție a crescut ușor, însă rămâne în continuare redusă.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că o justiție funcțională reprezintă atât o obligație a statului, cât și o condiție esențială pentru integrarea europeană.

„Cetățenii noștri merită o justiție în care să aibă deplină încredere, independentă, rapidă, incoruptibilă și accesibilă”, a afirmat premierul.

La rândul său, șefa Delegației Uniunii Europene, Iwona Piorko, a apreciat eforturile Chișinăului în consolidarea integrității sistemului judecătoresc și combaterea corupției.

„Consiliul a confirmat că R. Moldova a reușit să îmbunătățească integritatea sistemului justiției”, a declarat oficialul european.

Până la sfârșitul anului 2026, R. Moldova trebuie să implementeze mai multe obiective asumate în procesul de aderare europeană, printre care sistemul electronic de verificare a declarațiilor de avere, respectarea integrală a recomandărilor Autorității Naționale de Integritate și consolidarea capacităților de investigare a crimelor financiare. Îndeplinirea acestor condiții va influența direct acordarea tranșelor financiare din pachetul european de creștere.