Nivelul redus confirmă un declin constant al participării populației la piața muncii: în 2023 rata era de 45,1%, iar în 2022 coborâse la 41,8%, transmite Știri.md cu referire la ziar.md.

În 2024, șomajul oficial a ajuns la 9,3%, aproape dublu față de media europeană, iar în mediul rural a urcat până la 13,3%.

Situația este și mai dificilă pentru tineri, întrucât doar 6,8% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani au un loc de muncă.

Chișinăul rămâne excepția pozitivă, cu o rată a activității economice de 56,1%, susținută de creșterea domeniilor IT și servicii.

În schimb, multe raioane din nord și sud se confruntă cu o prăbușire economică evidentă: la Briceni, Dondușeni sau Nisporeni doar unul din trei adulți mai este activ pe piața muncii.

În total, 31 de raioane sunt considerate zone aproape moarte economic, unde remitențele și ajutoarele sociale reprezintă principala sursă de trai.

Diferențele de gen rămân semnificative: bărbații au o rată de participare de 49,8%, față de doar 39,7% în rândul femeilor. Acestea domină sectorul serviciilor, însă sunt aproape absente din construcții și agricultură.

Disparități majore apar și în funcție de apartenența etnică. Romii au cea mai redusă rată a activității economice, doar 22,3%, iar șomajul în rândul lor este cel mai ridicat din țară – 13,6%.

Niveluri mari de inactivitate se regăsesc și în comunitățile de ucraineni și ruși, unde predomină populația vârstnică.

Agricultura, cândva pilonul satelor moldovenești, aproape a dispărut ca angajator major. Potrivit datelor Recensământului din 2024,doar 7,6% din forța de muncă lucrează în acest sector, de patru ori mai puțin decât în 2004.

În mediul rural, doar 14,6% dintre locuitori mai muncesc pământul, restul depind de sprijinul financiar al rudelor plecate peste hotare.

Datele recensământului conturează un tablou dificil: R. Moldova se confruntă cu scăderea dramatică a participării economice, cu un exod continuu al populației active și cu decalaje tot mai pronunțate între regiuni, generații și grupurile etnice.