Potrivit datelor BNS, din totalul populației cu reședință obișnuită, de 2.409.200, 99,9% au declarat apartenența etnică. S-au declarat moldoveni 1.848.600 de persoane (76,7%) și români 193.200 (8%), transmite Știri.md.

Celelalte grupuri etnice însumează 15,3%: ucraineni 123.500 (5,1%), ruși 81.600 (3,4%), găgăuzi 97.200 (4%), bulgari 38.200 (1,6%) și romi/țigani 9.300 (0,4%). Alte etnii, în total 13,8 mii persoane (0,6%) – evrei, belaruși, polonezi, germani, armeni, azeri, turci, tătari, arabi, cehi, italieni ș.a. – completează tabloul.

în ansamblu, populația țării s-a declarat la 185 de etnii. Comparativ cu RPL 2014, a crescut ponderea moldovenilor (de la 74,0% la 76,7%), a românilor (6,6% → 8,0%) și a romilor/țiganilor (0,3% → 0,4%), în timp ce a scăzut ponderea ucrainenilor (6,6% → 5,1%), rușilor (4,1% → 3,4%), găgăuzilor (4,3% → 4,0%) și bulgarilor (1,8% → 1,6%).

Pe grupe de vârstă, ponderi mai mari ale populației tinere apar la romi/țigani (0–9 ani: 18,2%; 10–19: 17,9%; 20–29: 13,2%), iar ponderi mai ridicate ale populației vârstnice se înregistrează la ucraineni (60–69 ani: 20,1%; 70–79: 13,7%; 80+: 6,1%) și ruși (60–69: 19,1%; 70–79: 15,0%; 80+: 5,8%). Pe sexe, femeile predomină la toate etniile, cu ponderi maxime la ruși (58,2%) și ucraineni (57,2%); excepție face categoria „alte etnii”, unde ponderea bărbaților este 52,0%.

Distribuția urban și rural

În mediul urban, ponderea cea mai mare o au rușii (80,9% din populația de etnie rusă locuiește la oraș) și categoria însumată „alte etnii” (84,2%). Tot în urban locuiesc majoritar și românii (56,8%), ucrainenii (56,8%), bulgarii (59,5%) și romii/țiganii (66%).

În mediul rural predomină moldovenii (57,4%) și găgăuzii (57,5%). Teritorial, moldovenii sunt majoritari în toate raioanele de nivelul II, cu ponderi de la 65,4% în Basarabeasca la 96,4% în Dubăsari, excepțiile fiind UTA Găgăuzia (găgăuzi – 81,2%) și raionul Taraclia (bulgari – 64,2%).

Ponderea românilor este mai însemnată în municipiul Chișinău (12,9%) și în raioanele Ialoveni (15,6%), Strășeni (11,3%), Criuleni (10,8%) și Călărași (10,0%).

Ucrainenii au ponderi mai mari în nord: Ocnița (18,7%), Briceni (17,4%), Râșcani (14,8%), Edineț (13,3%), Glodeni (11,8%) și municipiul Bălți (13,2%). Rușii sunt mai bine reprezentați în Bălți (10,1%), Chișinău (5,9%), Basarabeasca (7,5%) și Dondușeni (5,2%).

Găgăuzii, în afară de UTA Găgăuzia, au ponderi notabile în Taraclia (10,3%) și Basarabeasca (8,2%). Bulgarii, pe lângă Taraclia, au ponderi mai însemnate în UTA Găgăuzia (5,5%), Leova (5,2%), Basarabeasca (5,2%) și Cantemir (4,4%). Romii/țiganii sunt mai bine reprezentați în Ocnița (5,8%), Râșcani (1,7%), Soroca (1,5%), Edineț (1,3%), Nisporeni (1,3%) și Basarabeasca (1,1%).

Localități cu majorități specifice

Din 897 de orașe (municipii) și sate (comune) recenzate, în 805 majoritatea s-a declarat moldovenească, iar în 524 ponderea moldovenilor depășește 90%. Localități cu peste 30% români: Negrești (Strășeni), Feștelița (Ștefan Vodă), Zgărdești (Telenești), Hansca (Ialoveni), Camenca (Glodeni), Tuzara (Călărași), Orac (Leova), Drăsliceni (Criuleni), Opaci (Căușeni).

Numeric, cele mai mari comunități locuiesc în Chișinău: moldoveni 399.000, români 69.000, ucraineni 35.000, ruși 39.000. Ucrainenii sunt majoritari (>50%) în 31 de sate/comune, cu ponderi peste 70% în Medveja (Briceni), Unguri (Ocnița), Halahora de Sus (Briceni), Mihăileni (Briceni), Vălcineț (Ocnița), Tețcani (Briceni), Răcăria (Râșcani), Malinovscoe (Râșcani), Danu (Glodeni) și Bogdănești (Briceni).

Rușii formează majoritatea în cinci localități: Pocrovca (Dondușeni), Cunicea (Florești), Troițcoe (Cimișlia), Dobrogea Veche (Sângerei) și Semionovca (Ștefan Vodă), iar în alte 15 localități au ponderi între 10% și 32%. Găgăuzii sunt majoritari în 23 de orașe/comune (mai ales în UTA), cu cele mai mari efective în Comrat (14.000), Ceadâr-Lunga (11.000) și Congaz (7.800).

Bulgarii sunt majoritari în opt localități: Tvardița, Corten, Taraclia, Valea Perjei, Colibabovca, Cairaclia, Stoianovca și Vozneseni; în alte 14 sate au ponderi între 20% și 48%; numeric, cei mai mulți sunt în Taraclia (7.700), Chișinău (5.900) și Tvardița (3.100). Romii/țiganii depășesc 20% în orașul Otaci (Ocnița), în comuna Buda (Călărași) și în comuna Ciorești (Nisporeni); numeric, cea mai mare comunitate este la Otaci (1.700), urmată de Soroca (800) și Râșcani (700).

Limba maternă a fost declarată de 99,9% din populație: moldovenească 48,1% (1.441.400), română 31,8% (765.800), însumat moldovenească+română 79,9% (față de 78,1% în 2014). Rusă 11,6% (9,6% în 2014), găgăuză 3,6% (3,9%), ucraineană 3% (3,9%), bulgară 1,2% (1,5%), romani (țigănească) 0,3% și alte limbi 0,3%.

Față de 2014, scade moldoveneasca ca maternă (55,5% → 48,1%; –7,4 p.p.), crește româna (22,6% → 31,8%; +9,2 p.p.) și ușor rusa (9,6% → 11,6%; +2 p.p.).

În urban sunt ponderi mai mari pentru română (55%), romani (73,2%) și rusă (80,5%), în timp ce în rural predomină moldoveneasca (67,3%) și găgăuza (60,9%). Teritorial, moldoveneasca (maternă) e majoritară în 28 de raioane (de la 51,7% la Strășeni la 78,4% la Șoldănești), iar româna este majoritară în raionul Ialoveni (58,1%). Însumat moldovenească+română sunt majoritare în 33 de raioane/municipii, dintre care în 20 ponderea depășește 90% (maxim Telenești – 98,8%).

Majorități ale altor limbi materne apar doar în UTA Găgăuzia (găgăuză 77,2%) și în Taraclia (bulgară 61,4%). Rusa ca maternă are ponderi mai mari în Bălți (37,2%), Chișinău (19,7%), Basarabeasca (22,5%), Ocnița (17,4%), Edineț (16,2%), Taraclia (14,8%) și Cahul (13,2%). Romani (maternă) are ponderi mai vizibile în Ocnița (5,8%), Soroca (1,6%), Râșcani (1,6%) și Nisporeni (1,3%). La nivel de localități, moldoveneasca (maternă) predomină în 675 localități, româna în 83; în total, 787 de localități au peste 50% populație cu maternă moldovenească sau română. Raportul pe sexe al limbii materne urmează structura generală: predomină femeile, cu ponderi mai mari la ucraineană (57,9%), rusă (55,4%) și romani (54,3%); bărbații predomină doar la categoria „alte limbi” (59,3%).

Limba vorbită de obicei (populație 3+ ani: 2.332.200) arată dinamici distincte: româna 33,7% (23,1% în 2014; +10,6 p.p.), moldoveneasca 45,0% (53,6% în 2014; –8,6 p.p.), rusa 15,9% (14,3% în 2014) – mai ridicată decât ponderea ei ca maternă (11,6%).

Limbi vorbite de obicei cu ponderi mai mici: ucraineană 2,1%, găgăuză 2,2%, bulgară 0,8%, romani 0,3%, alte limbi 0,2%. În rural predomină moldoveneasca (68,2%), ucraineana (73,3%) și găgăuza (82,2%), iar în urban rusa (78,3%), romani (75,8%), bulgara (53,1%) și româna (53,1%). Teritorial, moldoveneasca (vorbită de obicei) este majoritară în 27 de raioane, româna în Ialoveni; însumat, moldovenească+română sunt majoritare în 31 de raioane plus municipiile Chișinău și Bălți. În UTA Găgăuzia domină găgăuza (48,8%), iar în Taraclia bulgara (48,9%). Diferența dintre rusa maternă și rusa vorbită de obicei se evidențiază mai ales în unitățile cu populație eterogenă etnic: mun. Bălți (45% vorbită de obicei), Basarabeasca (36,7%), Taraclia (39,5%) și UTA Găgăuzia (47,3%). La nivel de localități, moldoveneasca este majoritară ca limbă uzuală în 635 de localități, româna în 112; însumat, moldovenească+română în 776. Rusa este majoritară ca limbă uzuală în 48 de localități, ucraineana în 22, găgăuza în 16 și bulgara în 7.

Cunoașterea altor limbi. Din totalul populației de 3 ani și peste, 64,5% (1.505.500) declară cunoașterea a încă cel mult trei limbi, dintre care rusa prevalează: 51,2% o cunosc pe lângă limba maternă sau vorbită de obicei. 87,5% declară că cunosc „moldoveneasca” sau „româna” (54,5% – moldoveneasca; 39,0% – româna), 68,2% cunosc rusa și 13,4% engleza; ponderi notabile au și ucraineana (6,4%), găgăuza (4,0%), franceza (3,6%), italiana (2,7%), bulgara (1,8%) și germana (1,1%). Raportat la etnii, 97,3% dintre moldoveni și 99,8% dintre români declară cunoașterea limbii declarate ca moldovenească/română, în timp ce dintre alte etnii ponderea este mai mică: 12,1% la găgăuzi, 34,3% la bulgari, 39,6% la ucraineni și 41,6% la ruși.

Etnie, limbă maternă și limbă uzuală: corespondențe. Din totalul celor declarați moldoveni, 61,7% consideră limba maternă moldovenească, 31,2% română și 6,5% rusă. Dintre cei declarați români, 95,8% au maternă româna, 3,3% moldoveneasca și 0,7% rusa. La ucraineni, 50,1% au maternă ucraineana, 44,1% rusa, 4,1% moldoveneasca și 1,3% româna. La ruși, 95,2% au maternă rusa; la găgăuzi, 87,8% găgăuza (10,3% rusa); la bulgari, 71,7% bulgara (20,8% rusa, 4,1% mold., 1,7% rom., 1,2% găg.). Dintre romi/țigani, 76,2% au maternă romani (15,7% mold., 2,5% rom., 3,4% rusă). La multe etnii mai mici, rusa este maternă dominantă: evrei 81,8%, belaruși 79,1%, polonezi 74,6%, germani 68,4% ș.a.; la arabi 81,7% declară araba, la turci 73,2% turca, la italieni 70,9% italiana, la azeri 45,3% azera (42,5% rusa).

Ca limbă vorbită de obicei, ponderea limbei ruse crește în majoritatea etniilor față de maternă: ucraineni 60,4%, găgăuzi 45,1%, bulgari 46,0%, evrei 84,4%, germani 72,0%, polonezi 82,6%, belaruși 87,9%, armeni 76,9%, azeri 75,3%, tătari 86,2%, gruzini/georgieni 76,4%, greci 62,9%, cehi 69,8%. La ruși, rusa rămâne foarte ridicată și ca limbă uzuală (92,3%), cu mici creșteri ale ponderii moldovenești (4,4%) și românei (1,7%) ca limbi vorbite de obicei.

Afiliere religioasă

Din totalul de 2.409.200 persoane, 2.391.100 (99,2%) au răspuns la întrebarea privind religia. 2.354.200 au declarat apartenență religioasă, iar 2.271.100 (94,3%) s-au declarat ortodocși. Dintre alte confesiuni, mai numeroși sunt baptiștii (26.200; 1,1%), penticostalii (12.600; 0,5%), adventiștii (6.9000; 0,3%), creștinii după Evanghelie (6.300; 0,3%) și Martorii lui Iehova (16.500; 0,7%).

Alte confesiuni: staroveri/biserica ortodoxă rusă de rit vechi (4.000; 0,2%), catolici (2.500; 0,1%), musulmani (3.100; 0,1%) și alte religii (4.700; 0,2%). Nu aparțin unei confesiuni 36.800 persoane (1,5%): 20.0000 fără religie, 14.200 atei, 2.100 agnostici și 0,4 mii liber-cugetători. Față de 2014, structura nu a suferit schimbări majore, cu excepția scăderii substanțiale a ponderii celor care nu au declarat religia (6,4% → 0,8%).

Au crescut ușor ponderile „fără religie”, „atei”, „agnostici/liber-cugetători”, precum și ale unor confesiuni: baptiști (+0,2 p.p.), penticostali (+0,1 p.p.), creștini după Evanghelie (+0,1 p.p.), staroveri (+0,1 p.p.), catolici și adepți ai islamului. Pe vârste, la baptiști și penticostali se observă ponderi mai mari ale grupelor 0–9 și 10–19 ani; la staroveri și adventiști, ponderi mai mari la 50–69 ani; la ortodocși distribuția e echilibrată, cu vârf la 60–69 ani (15,1%).

Pe sexe, predomină femeile în majoritatea confesiunilor (maxim la Martorii lui Iehova – 62,9%); la islam predomină bărbații (63,5%); bărbați majoritari și la fără religie/atei/agnostici/liber-cugetători. Urban/rural: în rural predomină ortodocșii (54,2%), baptiștii (62,7%), Martorii lui Iehova (54,6%), penticostalii (74,4%), adventiștii (66,3%) și staroverii (75,6%); în urban predomină creștinii după Evanghelie (51,5%), catolicii (77%), musulmanii (81,5%) și alte religii (82%), precum și fără religie/atei/agnostici/liber-cugetători.

Teritorial, ortodocșii sunt majoritari în toate municipiile și raioanele (de la 80,5% în Briceni la 98,7% în Șoldănești). În 892 din 897 de UAT de nivelul I, peste 50% din populație se declară ortodoxă, iar în 811 UAT ponderea depășește 90%. Ponderi mai mari pe județe/confesiuni: baptiști – Cahul 3,9%, Sângerei 3,8%, Ștefan Vodă 3,7%; Martorii lui Iehova – Briceni 7,7%, Edineț 4,6%; penticostali – Briceni 4,2%, Edineț 3,0%, Sângerei 1,8%; adventiști – Cahul 1,3%, Edineț 1,2%; creștini după Evanghelie – Dondușeni 1,0%, Ocnița 0,9%; staroveri – Dondușeni 3,3%, Florești 1,9%, Sângerei 1,2%; catolici – Bălți 0,4%, Glodeni 0,3%, Sângerei 0,3%.

Islamul și alte religii sunt concentrate mai ales în Chișinău (0,3% și, respectiv, 0,4%), unde se regăsesc și cele mai mari ponderi de agnostici (0,3%), atei (1,6%) și fără religie (1,7%).

Majorități locale notabile: staroveri – Pocrovca (Dondușeni) 98,0%, Cunicea (Florești) 59,3%, Dobrogea Veche (Sângerei) 53,1% (ponderi semnificative și în Egorovca/Fălești 18,9%, Nicolaevca/Florești 5,9%, orașul Edineț 3,2%); baptiști peste 10% în 18 localități (Ivanovca/Hâncești 37,1%, Tătărești/Cahul 25,7%, Sângereii Noi/Sângerei 25,4%, Morenii Noi/Ungheni 25,4%, Colibași/Cahul 20,4%); Martorii lui Iehova peste 10% în opt localități (Caracușenii Vechi/Briceni 31,3%, Fetești/Edineț 28,7%, Tabani/Briceni 19,8%, Corjeuți/Briceni 16,3%); penticostali peste 10% în șase localități (Corjeuți/Briceni 26,4%, Balasinești/Briceni 17,9%, Cuconeștii Noi/Edineț 15,9%, Lopatnic/Edineț 15,5%, Gașpar/Edineț 14,2%); adventiști peste 10% în trei localități (Ivanovca Nouă/Cimișlia 19,8%, Hincăuți/Edineț 12,3%, Sângereii Noi/Sângerei 10,5%). Catolicii sunt mai vizibili în Grigorăuca (6,3%), Țânțăreni (2,1%) și orașul Glodeni (1,5%). Musulmanii și alte religii sunt mai prezente în Chișinău, la fel ca și categoriile fără religie/atei/agnostici/liber-cugetători; ponderea celor fără religie este mai mare în Caracușenii Vechi (25,6%) și Tabani (16,4%) din raionul Briceni.

Educație pe etnii (vârsta 10+ ani, cel mai înalt nivel absolvit). Ponderea studiilor superioare (licență, masterat, doctorat/postdoctorat) este cea mai mare în rândul românilor (40,7%), urmați de ruși (30,2%), ucraineni (23,4%), bulgari (21,7%), moldoveni (16,4%), găgăuzi (14,0%) și romi/țigani (1,2%).

Pondere ridicată a nivelului primar ca ultim nivel absolvit apare la romi/țigani (34,5%). Nivelul gimnazial are pondere mai mare la găgăuzi (26,9%), cel liceal la moldoveni (13,2%). La profesional tehnic secundar, ponderile sunt: găgăuzi și ucraineni 22,3%, bulgari 21,8%, moldoveni 20,9%, ruși 19,1%, români 14,0%, romi/țigani 3,3%. La profesional tehnic postsecundar: ucraineni 18,8%, ruși 18,5%, bulgari 16,5%, români 15,0%, moldoveni 12,6%, găgăuzi 12,2%, romi/țigani 1,3%.