Râul Nistru, sub presiune: Poluarea agricolă și debitul scăzut afectează ecosistemul

Reprezentanții instituțiilor responsabile susțin, însă, că sunt în derulare măsuri pentru o gestionare mai eficientă a acestei resurse esențiale, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Președinta Comitetului Districtului Bazinului Hidrologic Nistru, Ana Jeleapov, a explicat că agricultura este principalul factor de degradare a calității apei, din cauza utilizării intensive a fertilizanților. În paralel, poluarea provenită din localități rămâne o problemă serioasă, mai ales în contextul infrastructurii de epurare învechite.

„Noi avem două surse mari de poluare. Primul grup de surse de poluare noi îl numim poluarea difuză, care vine din agricultură. Al doilea grup este poluarea punctiformă, poluarea din localități. (…) Totuși principalul poluator este sistemul agricol”, a declarat Ana Jeleapov.

Potrivit acesteia, efectele sunt resimțite în special la râurile mici, unde apa este clasificată în cele mai joase categorii de calitate.

„Și acest lucru se exprimă anume prin calitatea apei râurilor mici, care este practic de clasa 4-5. (…) 1-2 este foarte bună, 3 este moderat poluată, după asta 4-5 - poluată și foarte poluată. Deci râurile mici, în totalitatea lor, sunt caracterizate prin apă foarte poluată și principalii poluatori aici sunt fosfații, azotații”, a precizat cercetătoarea.

La rândul său, primarul comunei Telița, Rodica Rusu, a vorbit despre colmatarea albiei Nistrului, fenomen agravat de lipsa lucrărilor de curățare în ultimele trei decenii. Ea a menționat că apar tot mai frecvent insule de nisip și prundiș, iar debitul râului este în scădere, afectând biodiversitatea.

„Râul pur și simplu se nămolește. Tot mai multe insule de nisip, prundiș aduse de apele pluviale apar pe râul Nistru, plus că este în scădere însuși debitul apei la râul Nistru, din care motiv ecosistemul de pești este în dereglare, dispar specii de pești”, a declarat Rodica Rusu.

Edilul a subliniat și riscurile pentru aprovizionarea cu apă potabilă, solicitând negocieri pentru asigurarea unui volum mai mare de apă pentru Republica Moldova.

„Cred că Comisia din partea Republicii Moldova ar trebui să negocieze un pic, totuși, mai multă apă pentru Republica Moldova, pentru că aici vorbim nu doar de apa pe care trebuie să o punem în pahare, noi vorbim de un ecosistem, de comunități. Râul este nu doar acea arteră, este și plămânul”, a menționat Rodica Rusu.

În replică, șeful Direcției Bazinale Nistru din cadrul IP „Apele Moldovei”, Alexandru Cojocari, a declarat că implementarea planurilor de management a înregistrat progrese în ultimii ani.

„Dacă anterior era, de exemplu, o execuție a acțiunilor în proporție de 40-50%, acum noi suntem în proporție de peste 60%. Vă dau un exemplu elocvent: despre stația de epurare Soroca se vorbește de foarte mulți ani. Este elaborată documentația tehnică și am înțeles că sunt la etapa finală de achiziții pentru a contracta agentul economic care va construi această stație de epurare”, a declarat Alexandru Cojocari.

Oficialul a precizat că intervențiile sunt necesare inclusiv pentru a evita eventuale sancțiuni în procesul de aliniere la standardele europene și că noile proiecte din domeniul alimentării cu apă includ și componente de canalizare.

Râul Nistru rămâne o sursă strategică pentru Republica Moldova și Ucraina, furnizând apă potabilă pentru aproximativ 80% din populația țării și pentru aproape întreaga populație a municipiului Chișinău. În total, aproximativ 8,5 milioane de oameni din cele două state depind de această resursă.