Raport: Închisorile din Moldova, printre cele mai aglomerate din Europa
Potrivit datelor prezentate în Raportul Anual 2024 privind Statisticile Penale ale Populației Penitenciare (SPACE I), publicat de Consiliul Europei, R. Moldova se află pe locul patru în Europa în ceea ce privește rata de încarcerare, cu 235 de deținuți la 100.000 de locuitori.
Imagine simbolDocumentul analizează situația din cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei, reflectând provocările persistente legate de supraaglomerarea în penitenciare și tendințele în evoluția populației carcerale, iar deși în R. Moldova nu este raportată oficial o supraaglomerare severă, datele arată că rata de încarcerare o depășește cu mult pe cea medie europeană, situată la 105 deținuți la 100.000 de locuitori, transmite Știri.md.
În acest clasament, doar Turcia (356), Azerbaidjan (264) și Georgia (261) au cifre mai mari decât Moldova, ceea ce plasează sistemul penitenciar moldovenesc într-o zonă de risc înalt privind presiunea pe infrastructură, resurse și capacitatea de reabilitare a deținuților.
Potrivit raportului, în Europa, supraaglomerarea penitenciarelor rămâne un fenomen alarmant: șase administrații penitenciare au raportat supraaglomerare severă, cu mai mult de 120 de deținuți la 100 de locuri. Printre acestea se numără Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113). Alte opt țări, inclusiv Croația, Irlanda și Suedia, se confruntă cu o aglomerare moderată.
La 31 ianuarie 2024, peste un milion de persoane (1.021.431) erau deținute în sistemele penitenciare din Europa, iar în 15 administrații, numărul deținuților depășea numărul de locuri disponibile. Deși media europeană a ratei de încarcerare a scăzut ușor față de anul precedent, în 13 administrații penitenciare, printre care Italia, Belgia și Serbia, s-au înregistrat creșteri semnificative.
Raportul subliniază că supraaglomerarea afectează grav condițiile de trai ale deținuților și limitează eficiența programelor de reabilitare.
Profesorul Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne, a explicat că durata pedepselor are o influență directă asupra aglomerării penitenciarelor. Reducerea duratei pedepselor, mai ales pentru infracțiunile non-violente, precum și utilizarea sancțiunilor alternative, pot contribui semnificativ la scăderea ratei de încarcerare.