R. Moldova pregătește un nou program pentru combaterea spălării banilor

Noul Program național privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă pentru perioada 2026–2030 se află în prezent în etapa consultărilor publice. Documentul a fost discutat luni, 16 martie, în Parlament, pe platforma Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Programul este aliniat la standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF) și la cerințele Uniunii Europene și a fost elaborat în urma unei evaluări naționale a riscurilor realizate în 2025, care a identificat mai multe vulnerabilități în sistemul de prevenire și combatere a spălării banilor.

Directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, a declarat că Republica Moldova urmează să fie evaluată în 2028, iar autoritățile trebuie să demonstreze până atunci că au înțeles riscurile existente și că au implementat măsuri eficiente pentru reducerea acestora.

„Republica Moldova urmează să fie evaluată în anul 2028, ceea ce înseamnă că, atunci când vor veni evaluatorii, noi trebuie să arătăm foarte clar că autoritățile înțeleg unde avem deficiențe, care sunt riscurile la nivel național și, cel mai important, ce măsuri întreprindem pentru a redresa aceste deficiențe. În anul 2027 trebuie deja să avem anumite rezultate și date statistice pe care să le prezentăm evaluatorilor”, a declarat Munteanu.

Evaluările anterioare au evidențiat mai multe probleme, printre care utilizarea extinsă a numerarului în economie, raportări limitate de tranzacții suspecte în anumite sectoare și rezultate modeste în investigarea autonomă a infracțiunilor de spălare a banilor sau în confiscarea bunurilor provenite din activități ilegale.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Rusu, a declarat că noul program pune accent pe prevenirea infracțiunilor și pe obținerea unor rezultate concrete.

„Focusarea este exact pe aspectul de evaluare a riscurilor, pe consolidarea mecanismelor de acumulare a informației și pe depistarea înainte de comiterea acestor infracțiuni. Prevenția este mult mai accentuată decât în strategiile precedente”, a menționat Rusu.

Programul prevede și consolidarea mecanismelor de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, prin identificarea, sechestrarea și confiscarea bunurilor, precum și îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile naționale și partenerii internaționali pentru schimbul de informații.

Documentul implică mai multe instituții ale statului, inclusiv Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Procuratura, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și autoritățile de supraveghere financiară.

Reprezentanții Procuraturii Generale au menționat că documentul trebuie revizuit pentru a reflecta clar competențele fiecărei instituții implicate.

Procurorul-șef interimar al Secției Anticorupție și Spălare a Banilor, Alexandru Cladco, a declarat că rolul procurorilor ține în principal de aplicarea măsurilor procesuale în cadrul dosarelor penale.

„Noi vorbim despre activitatea Procuraturii de asigurare procesuală prin acțiuni inerente procesului penal. Aici vorbim despre măsuri asigurătorii, despre înghețarea bunurilor sau confiscarea acestora în cadrul procedurilor penale”, a spus Cladco.

Președintele Uniunii Avocaților din Moldova, Anatolie Barbacar, a atras atenția asupra necesității de a analiza unele prevederi ale documentului pentru a evita eventuale conflicte cu alte acte normative, precum Legea cu privire la avocatură sau cea privind activitatea notarială.

Potrivit acestuia, trebuie găsit un echilibru între obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte și respectarea secretului profesional al clienților.

Reprezentanții Camerei Notariale au propus extinderea mecanismelor de cooperare între instituțiile implicate în prevenirea spălării banilor, astfel încât schimbul de informații să includă și notarii, Agenția Servicii Publice, Serviciul Fiscal de Stat și alte instituții implicate în tranzacții.

La rândul lor, reprezentanții Uniunii Executorilor Judecătorești au subliniat necesitatea unor instruiri suplimentare pentru identificarea riscurilor legate de spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Programul național pentru perioada 2026–2030 urmează să fie înregistrat oficial în Parlament și examinat de deputați.