R. Moldova poate deveni un hub regional pentru investițiile în reconstrucția Ucrainei

Potrivit unui studiu realizat de Kyiv School of Economics, țara s-ar putea poziționa drept „facilitator al parteneriatelor transfrontaliere” și ar putea contribui la consolidarea coridorului Ucraina–Republica Moldova–România, considerat o „poartă strategică” pentru investiții și integrare economică, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Studiul, elaborat cu sprijinul Camerei Americane de Comerț din Republica Moldova și al Agenției de Investiții, evidențiază avantajele geografice ale țării, în special proximitatea față de Ucraina și conectarea la sistemele europene.

„Moldova poate deveni o economie de tip «poartă», capabilă să susțină lanțurile de aprovizionare și să ofere o bază operațională investitorilor interesați de piața ucraineană”, se arată în raport.

Totuși, autorii avertizează că acest potențial depinde de depășirea unor obstacole precum blocajele logistice, barierele administrative și lipsa unor mecanisme instituționale pentru cooperarea transfrontalieră.

Logistica și transporturile sunt considerate sectoare cu cel mai mare potențial, în contextul în care războiul a redesenat rutele comerciale din regiune.

„Sudul și vestul Ucrainei au devenit puncte critice pentru exporturi, ceea ce crește valoarea coridorului care leagă Ucraina de Republica Moldova și de regiunea Dunării”, subliniază autorii.

Extinderea coridoarelor TEN-T și dezvoltarea inițiativei „Solidarity Lanes”, inclusiv controalele vamale comune, sunt menite să accelereze fluxurile comerciale dintre Ucraina, Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Datele arată o creștere a tranzitului. Ponderea mărfurilor care trec prin frontiera moldo-ucraineană a crescut de la 6,6% în 2024 la 7,2% în 2025, iar traficul de vehicule a ajuns la 1,54 milioane, în creștere cu aproape 7%.

În pofida războiului, exporturile Ucrainei către Republica Moldova au crescut cu peste 60% în ultimii ani, ajungând la circa 1,3 miliarde de dolari în 2024, în timp ce importurile au rămas relativ stabile.

Pe lângă logistică, energia este identificată drept un sector strategic, în special în contextul dezvoltării surselor regenerabile și al nevoii de securitate energetică.

De asemenea, industriile de producție, construcțiile, agricultura și sectorul agroalimentar sunt considerate bine poziționate pentru a valorifica cererea generată de reconstrucție.

Studiul menționează și oportunități emergente în domenii precum serviciile medicale, tehnologiile cu utilizare duală, inclusiv electronică, robotică și securitate cibernetică.

Banca Mondială estimează necesarul de reconstrucție al Ucrainei la aproximativ 590 de miliarde de dolari în următorul deceniu, iar sectorul privat este văzut ca principal motor al investițiilor.

Analiza identifică 16 proiecte private, în valoare totală de peste 420 de milioane de dolari, în domenii precum energia regenerabilă, infrastructura logistică și producția industrială.

Cele mai mari nevoi investiționale sunt în energie (circa 250 de milioane de dolari) și infrastructură (aproximativ 132 de milioane de dolari), finanțarea urmând să vină în principal din partea instituțiilor financiare internaționale și a programelor susținute de Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Chișinău și-au exprimat deschiderea de a participa la inițiative internaționale de sprijin pentru Ucraina, inclusiv la „Coaliția Voluntarilor”, care reunește peste 30 de state.

Președintele Maia Sandu a declarat anterior că Republica Moldova ar putea contribui în special în domeniul deminării, unde oferă deja instruire.

Potrivit experților, rolul țării ar putea crește în perioada următoare, în funcție de evoluțiile regionale și de implicarea partenerilor internaționali.