R. Moldova, cel mai vulnerabil stat din Europa în fața schimbărilor climatice

Defrișările, gropile de gunoi neautorizate, utilizarea în exces a îngrășămintelor minerale și practicile necorespunzătoare de irigare duc la poluarea și degradarea terenurilor în Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

„Procesul de degradare a solului este alarmant și pentru Republica Moldova. Deoarece terenurile agricole și arabile cu suprafețe sunt tot mai restrânse de la an la an, degradează din cauza managementului neadecvat sau lipsit de management, continuă să fie poluate cu diferite surse, una din sursele principale sunt deșeurile industriale, deșeuri chimice, reziduuri de la construcții”, a declarat doctorul în științe ale mediului, directorul Centrului „Ecologistica”, Valeriu Cazac.

Pe măsură ce fertilitatea solului scade, zonele naturale sunt distruse și modificate.

„A fost stabilit la nivel mondial că culoarea terenului la noi în R. Moldova, Ucraina este mai cafenie, comparativ cu cea verzuie, față de cum a fost acum 40 de ani. Asta în mare măsură e determinată de deșertificare, aridizarea teritoriului. Din mai multe cauze: de bază este tăierea pădurilor, arătura intensă”, a declarat directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, Boris Boicean.

Fertilitatea solurilor a scăzut la jumătate în ultimii 100 de ani, ceea ce contribuie la o criză a apei în Republica Moldova. Astfel, sunt puse în pericol securitatea alimentară și capacitatea țării de a face față schimbărilor climatice. Totodată, Republica Moldova se confruntă cu seceta o dată la trei ani.

„Dacă solurile sunt compactate, cum este la noi în R. Moldova, de rând cu seceta avem și eroziunea. Sunt două părți ale aceleiași medalii. Apa nu poate să răzbată în sol. Dacă apa nu răzbate în sol, avem secetă. În mare măsură, totul e legat de starea solurilor. Dacă ameliorăm starea solurilor, atunci schimbăm situația în R. Moldova”, a explicat Boris Boicean.

Anul trecut, seceta a afectat 350.000 de hectare de terenuri agricole, cauzând pierderi uriașe fermierilor. Au fost constatate și primele semne ale deșertificării în regiunea de sud.

„Dacă procesul de degradare a solului va continua, grija nechibzuită față de sol poate să ne aducă și pe noi într-o stare alarmantă, critică privind securitatea alimentară. A degrada solul este foarte ușor, dar pentru restabilire trebuie sute și mii de ani pentru 1 cm de sol”, a menționat Valeriu Cazac.

Împădurirea poate opri transformarea Republicii Moldova într-un deșert.

„Deja am împădurit 16.000 ha de la începutul programului. Ne propunem în următorii 4-5 ani, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare și efort propriu, să plantăm încă 60.000 ha. Toată lumea înțelege această problemă, e constructivă și înțelege cât e de important să avem mai multe păduri, mai ales că suntem cea mai vulnerabilă țară din punct de vedere climatic. Avem cele mai puține precipitații din UE”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Datele arată că degradarea solului contribuie la stresul hidric în toată Europa, deficitul de apă afectând 40% din suprafața terestră.

„Numărul de populație crește, dar suprafețele de terenurile arabile la nivel mondial se micșorează din an în an. Statistica vorbește că 800 de milioane ha anual ies din circuitul agricol, la nivel planetar. Dar numărul populației crește și asta este o statistică alarmantă, deoarece toată populația vrea să fie sătulă. Mai mult de un miliard de oameni sunt înfometați azi la nivel planetar”, a menționat expertul Valeriu Cazac.

Potrivit specialiștilor, până în 2050, fenomenul deșertificării poate afecta peste 3/4 din populația lumii. Republica Moldova a aderat la Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării și Secetei în 1998.