Promisiunile electorale, legale, iluzorii sau corupte? Promo-LEX explică
În campania electorală pentru parlamentarele din 28 septembrie, care începe pe 29 august, promisiunile politicienilor vor fi din nou în centrul atenției. Ele fac parte din „contractul” pe care concurenții îl propun alegătorilor. Însă, potrivit unui articol publicat de Promo-LEX, între o promisiune legală și una care încalcă legea există o linie subțire, iar depășirea ei transformă mesajul electoral în faptă de corupție.
Imagine simbolLegislația Republicii Moldova stabilește clar că promisiunea electorală devine ilegală atunci când implică bani, bunuri sau servicii oferite în schimbul votului. Conform art. 181¹ din Codul penal, asemenea fapte se pedepsesc cu închisoare de la doi la șase ani, amendă de până la 400.000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice, transmite Știri.md.
Plenul Curții Supreme de Justiție a explicat că o promisiune ilicită poate fi verbală, scrisă, aluzivă sau implicită. Nu contează dacă a fost acceptată sau nu, simpla intenție de a influența alegătorul este suficientă pentru a fi considerată corupere activă.
Și alegătorii care acceptă asemenea promisiuni riscă sancțiuni. Codul contravențional prevede amenzi de până la 37.500 lei pentru cei care acceptă foloase ilegale, chiar dacă acestea nu s-au materializat. Totuși, cei care denunță fapta pot fi exonerați de răspundere.
Cum recunoști promisiunile ilegale
Promo-LEX explică faptul că promisiunea electorală ilegală are, de obicei, un caracter ascuns, este făcută într-un cerc restrâns și este condiționată de modul în care persoana votează. De regulă, ea este însoțită de practici de control al votului, cum ar fi fotografierea buletinului. Resursele folosite provin adesea din surse ilicite, iar beneficiul este unul strict personal.
Consecințele pentru concurenții electorali pot fi grave: de la sancțiuni pecuniare până la anularea înregistrării în cursa electorală.
De cealaltă parte, promisiunile legale sunt parte a programului electoral, au caracter colectiv și sunt finanțate din resurse publice. Ele pot fi implementate doar după obținerea puterii și prin mecanisme legale.
Însă nu toate promisiunile legale sunt realiste. Multe sunt populiste – formulate pentru a atrage voturi, dar fără un plan concret de implementare.
Promo-LEX recomandă cetățenilor să analizeze critic astfel de promisiuni și să își pună întrebări esențiale: „De unde vor fi luați banii?”, „Există un plan concret?” și „Cât timp va dura realizarea măsurii?”.
Un exemplu ipotetic de promisiune populistă ar fi: „Majorarea imediată a tuturor pensiilor și salariilor cu 50% după alegeri” – atractivă, dar fără explicații despre sursele de finanțare și sustenabilitatea măsurii.
Diferența fundamentală constă în natura și condiționarea promisiunii: dacă există un schimb direct între vot și un avantaj imediat, este vorba de corupție electorală. Dacă promisiunea este publică, colectivă și realizabilă prin resurse legale, atunci ea face parte din jocul democratic, chiar dacă este populistă.
„Corupția electorală lovește direct în esența votului liber, transformând cetățeanul într-un pion într-o tranzacție murdară”, avertizează Promo-LEX.