Proiect educațional comun: Literatura și AI unesc elevii din R. Moldova și România

Mai exact, pe 27 februarie, elevii din Grimăncăuți, îmbrăcați în straie naționale, au prezentat opere ale scriitorilor de peste Prut, inclusiv romanul „Povara bunătății noastre” de Ion Druță, o frescă a satului basarabean, care reflectă valorile morale și drama unor oameni confruntați cu schimbările istorice, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Profesoara Ina Mardari a explicat că alegerea autorilor a fost una atentă, menită să evidențieze rădăcinile identitare comune.

„Ion Druță surprinde universul satului tradițional și relația profundă dintre om și pământ, iar Nicolae Dabija aduce în prim-plan suferințele istorice și ideea de rezistență. Această selecție transmite faptul că identitatea noastră se construiește la intersecția dintre tradiție, istorie și aspirație”, a declarat profesoara de limba și literatura română de la IP L.T. Grimăncăuți.

Ulterior, pe 20 martie, elevii din România au prezentat videorecenzii și analize literare, abordând atât literatura română, cât și cea universală. Elevii din Republica Moldova au analizat romane precum „Ion” și „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu, în timp ce colegii lor din Pitești au discutat despre opere universale precum „Douăzeci de mii de leghe sub mări” de Jules Verne și „Idiotul” de Fiodor Dostoievski.

Pentru Ioana Marin, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național „Zinca Golescu”, proiectul a schimbat percepția asupra literaturii din Basarabia.

„Înainte, o percepeam ca pe o literatură puțin cunoscută și mai degrabă regională. După acest proiect, am descoperit o literatură autentică și extrem de valoroasă, care abordează teme universale precum identitatea, libertatea sau memoria colectivă”, a spus eleva.

Ea a recunoscut că alegerea romanului „Idiotul” a fost o provocare: „Este un text complex pentru vârsta noastră, dar tocmai asta m-a atras. Am vrut să înțeleg mai bine natura umană, moralitatea și relațiile dintre oameni. Videorecenzia a fost o dovadă că, dacă există curiozitate, putem aborda și astfel de opere.”

Elevii din Moldova au realizat, la rândul lor, videorecenzii pe opere românești și universale, iar schimbul de perspective a fost unul dintre cele mai valoroase rezultate ale proiectului.

Leonela Leșnic, elevă din Grimăncăuți, afirmă că această colaborare i-a oferit o imagine mai largă asupra literaturii: „Am înțeles că literatura română nu este doar un ansamblu de opere studiate la școală, ci un spațiu comun de identitate și valori. Deși există diferențe de interpretare, temele fundamentale sunt aceleași.”

Ea a remarcat și diferențele de abordare: „Noi tindem să interpretăm mai mult prin prisma experiențelor istorice și emoționale, iar colegii din România pun accent pe analiză și structură. Însă aceste stiluri s-au completat reciproc.”

Mai mult, elevii din Grimăncăuți au utilizat Inteligența Artificială pentru a crea un trailer al romanului „Povara bunătății noastre” de Ion Druță, încercând să aducă literatura mai aproape de generația lor.

Profesorul Cristian Hoaghea a explicat utilitatea acestor metode: „Cultiv proiectele de lectură și metodele de stimulare a cititului într-o eră în care elevul poate trișa ușor actul lecturii cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Videorecenzia a fost o provocare pentru elevii de la matematică-informatică, pentru care tehnologia nu este un obstacol, ci o încântare.”

Totodată, acesta a atras atenția și asupra unei probleme mai largi.

„Elevii români sunt mult mai atrași de literatura universală contemporană decât de literatura română. În același timp, literatura română din Basarabia este puțin cunoscută și aproape deloc promovată în restul țării. Cel mai cunoscut nume rămâne Grigore Vieru, popularizat inclusiv prin muzica lui Ion Aldea Teodorovici și Tudor Gheorghe”, a mai spus el.

Activitățile au fost realizate în format interactiv, folosind metode STEAM, care combină tehnologia cu educația și contribuie la dezvoltarea gândirii critice, creativității și colaborării.

Profesoara Ina Mardari susține că aceste metode au un impact pozitiv asupra elevilor: „Literatura nu mai este percepută ca fiind dificilă sau îndepărtată. Devine accesibilă, iar elevii își dezvoltă o relație personală cu textul.”

Proiectul „Lecturi interdisciplinare – Prutul, punte între tradiție și modernitate” reunește instituții din Republica Moldova și România și își propune să consolideze relațiile dintre elevi, să încurajeze dialogul cultural și să păstreze vii valorile comune.