Programul Prima Casă nu poate continua în forma actuală? Ce planuri au autoritățile

Oficialul invocă presiunea asupra bugetului public și impactul asupra creșterii prețurilor pe piața imobiliară. Mai exact, ministrul a explicat că actualul model de sprijin, bazat pe stimularea cererii, are efecte secundare nedorite, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Potrivit lui Gavriliță, extinderea programului în ultimii ani a permis mai multor cetățeni să acceseze locuințe mai scumpe, însă a contribuit și la majorarea prețurilor.

„Când intervii pe cerere și permiți mai multor oameni să cumpere locuințe, nu ai cum să nu influențezi prețurile. Nu spun că este un factor decisiv, dar nu poate să nu contribuie”, a declarat ministrul.

În acest context, autoritățile analizează o posibilă schimbare de abordare, prin intervenții pe partea de ofertă, inclusiv facilitarea construcțiilor și valorificarea terenurilor, care ar putea duce la creșterea numărului de locuințe disponibile și, implicit, la scăderea prețurilor.

Un alt argument invocat de ministru este impactul semnificativ asupra bugetului public. În prezent, programul implică cheltuieli anuale de aproximativ 150 de milioane de lei pentru compensarea ratelor dobânzilor.

„Avem circa 6.000 de familii beneficiare, iar plățile pentru acestea ne costă anual aproximativ 150 de milioane de lei. Chiar dacă programul nu mai acceptă noi beneficiari, aceste cheltuieli vor continua”, a precizat Gavriliță.

Oficialul a subliniat că aceste fonduri provin din bugetul public și trebuie gestionate echitabil față de toți contribuabilii.

De la 1 aprilie, programul „Prima Casă” nu mai acceptă cereri noi pentru componenta de compensare, după epuizarea bugetului alocat pentru acest an. Cu toate acestea, beneficiarii deja incluși vor continua să primească sprijinul financiar.

În același timp, mecanismul de garantare a creditelor ipotecare rămâne activ, ceea ce permite în continuare accesarea creditelor prin acest program, însă fără compensații din partea statului.

În prezent, aproape 6.000 de persoane beneficiază de compensații, iar alte circa 8.000 au achiziționat locuințe prin program, folosind doar garanția statului.

Ministrul Finanțelor nu exclude complet menținerea unor forme de sprijin, însă afirmă că acestea vor trebui regândite pentru a fi mai eficiente și sustenabile.

„Vrem să venim cu o politică care să asigure accesul la locuințe pentru tinerele familii, dar în același timp să fie responsabilă din punct de vedere bugetar”, a conchis Gavriliță.

Autoritățile iau în calcul inclusiv intervenții sociale mai largi, care să sprijine accesul la locuințe fără a genera presiuni suplimentare asupra pieței imobiliare.