Profesii cu risc ridicat de burnout: Recomandări pentru a preveni epuizarea

Potrivit Organizația Mondială a Sănătății, acest fenomen este recunoscut oficial ca sindrom profesional și este asociat cu riscuri sporite pentru sănătate, inclusiv hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare și depresie, transmite Știri.md cu referire la radiomoldova.md.

Psihologul clinician Veronica Calancea a explicat, într-un interviu acordat jurnalistei Cristina Prisacari la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, că burnout-ul reprezintă o stare de epuizare profundă, atât fizică, cât și psihică, care poate afecta grav sănătatea.

Fenomenul apare frecvent în rândul persoanelor care muncesc excesiv și nu își oferă suficient timp pentru odihnă. Dacă această stare persistă mai mult de 20 de zile, există riscul instalării oboselii cronice, care poate evolua în burnout.

Specialista compară acest sindrom cu o „secătuire” a organismului, asemănătoare unei plante care nu primește suficientă apă. Ea subliniază importanța unui echilibru zilnic între muncă, odihnă și somn, recomandând respectarea unui program de opt ore pentru fiecare dintre aceste activități.

Cele mai expuse categorii profesionale sunt salvatorii, medicii, polițiștii, jurnaliștii, profesorii și specialiștii IT. În cazul apariției simptomelor de epuizare, este important ca angajații să ia pauze regulate, să negocieze condiții de muncă mai flexibile sau, dacă este necesar, să ia în considerare schimbarea locului de muncă.

Potrivit Veronicăi Calancea, lipsa odihnei afectează nu doar individul, ci și performanța echipelor de lucru. Pauzele scurte, dar frecvente, pot reduce nivelul de epuizare, iar dacă starea persistă chiar și după concediu, este recomandată consultarea unui specialist, fie în cadrul organizației, fie în centrele de sănătate mintală.

„Un personal epuizat duce la scăderea performanței grupului de lucru și nu mai există randament. Cu pauze de 15 minute din două în două ore și alta de jumătate de oră sau, dacă e posibil, o oră la prânz, personalul nu va fi atât de epuizat. Dacă după concediu persoana simte că ceva nu e bine, ar trebui să se adreseze unui specialist. Poate merge la psihologul organizației în care muncește, dacă există unul, sau în centrele comunitare de sănătate mintală”, a sugerat Veronica Calancea.

Un rol important în prevenirea burnout-ului îl au condițiile de muncă și capacitatea de adaptare a angajaților. Promovarea unui mediu profesional echilibrat contribuie la reducerea riscurilor asociate acestui sindrom.

Medicii se numără printre cei mai vulnerabili la epuizare profesională. În acest context, Federația Sindicală „Sănătatea” a lansat campania „Stop extenuării la locul de muncă”, menită să încurajeze identificarea timpurie a simptomelor.

Președintele federației, Alexandru Toma, a declarat că sistemul medical are nevoie de îmbunătățiri pentru a asigura condiții mai bune atât pentru pacienți, cât și pentru personal, iar această inițiativă urmărește să atragă atenția asupra necesității unor reforme în domeniu.