Principalii cumpărători de cereale şi oleaginoase din Moldova în 2022

Expertul Iurie Rija susţine că, deşi aparent e un rezultat bun, în realitate circa 77% din exporturi au fost cereale din recolta anului 2021, transmite Știri.md.

Date vamale, analizate de Mold-Street.com, arată că exporturile au fost efectuate în aproape 60 de state ale lumii, dar acestea sunt concentrate în câteva ţări.

Principalele pieţe de desfacere – România şi Turcia

Principala piaţă de desfacere pentru cerealele şi oleaginoasele din Republica Moldova a fost România, cu o cotă de 45% după volumul exportat şi de circa 47% după valoare. România este urmată de Turcia, cu o cotă de aproximativ 25%.

Împreună, cele două state au o cotă de 70% din importul de cereale şi oleaginoase din Republica Moldova. La distanţă mare cu cote de aproximativ 5% se află Bulgaria şi Elveţia, urmate de Marea Britanie – cu 4%, iar Italia, Cipru şi Grecia au câte circa 3%.

Principalele materii prime: porumbul şi floarea-soarelui

Datele statistice analizate de Mold-Street.com relevă că principala cereală exportată de Moldova a rămas porumbul, cu un volum de circa 1,3 milioane de tone, adică 58,7% din total, urmată la mare distanţă de seminţele de floarea-soarelui – circa 490.000 de tone, grâu – aproximativ 291.000 de tone, rapiţă – 78.000 de tone şi orz – 35.600 de tone.

După valoarea exporturilor, domină seminţele de floarea-soarelui, apropiindu-se de nivelul de șapte miliarde de lei în 2022, preţul mediu de export fiind de 14,3 lei pentru un kilogram. Valoarea porumbului exportat a constituit circa 6,78 miliarde de lei, preţul fiind de 5,2 lei pentru un kilogram.

Cele două materii prime au avut o cotă totală de 81% după cantitate şi de 86% după valoarea exporturilor.

În cazul grâului, datele arată că exporturile au constituit circa 1,57 miliarde de lei, la un cost mediu de aproximativ 5,4 lei pentru un kilogram.

Amintim că, anul trecut, timp de patru luni (martie-iunie), nu au fost efectuate exporturi de grâu, ca urmare a interdicţiei impuse de Comisia pentru Situaţii Excepţionale.

În aceeaşi perioadă, valoarea rapiţei exportate a fost de circa 955 de milioane de lei, iar preţul – de 12,2 lei pentru un kilogram.

Datele relevă că, în cazul seminţelor de floarea-soarelui, principalele pieţe de desfacere au fost România – cu o cotă 46%, Turcia – cu 21,5% şi Bulgaria – cu 21%. Porumbul a ajuns în special pe piaţa României – 38,9%, Turciei – 26,8%, Elveţiei – 6,8%, Marii Britanii – 5,6% şi a Italiei – 5,5%.

În cazul grâului, peste 62% din exporturi au fost în România, 18,7% – în Turcia şi 10,8% – în Grecia. Totodată, 76% din exporturile de orz şi 86% din cele de rapiţă au luat calea României.

Seceta şi războiul din Ucraina

Anul 2022 a însemnat pentru piețele agricole globale o perioadă cu o intensă volatilitate a prețurilor – generată de condițiile meteorologice extreme cu efect asupra recoltelor, recesiunea economică post-pandemică și presiuni geopolitice asupra cotațiilor cerealelor și a complexului de semințe oleaginoase – ce a adus provocări unice pentru toți participanții de pe piețe, pentru a face față la ceea ce analiștii au numit deja „Marea resetare” – „Great Reset”.

Războiul dintre Rusia și Ucraina a afectat piața cerealelor începând cu 24 februarie 2022 – deoarece a întrerupt fluxul cu cereale de la Marea Neagră, afectând cu aproximativ 40% capacitatea de export al cerealelor ucrainene – dar și echipamentele, infrastructura și chiar terenurile agricole în unele regiuni din sud care au fost bombardate de invadatori.

Republica Moldova a resimţit direct impactul războiului, pentru că principalele căi de export erau porturile ucrainene de la Marea Neagră şi Dunăre, cel mai important fiind Reni. În aceste condiţii a fost nevoie de o resetare şi pentru traderii şi producătorii din Moldova.

Expertul Iurie Rija susţine că anul 2022 a fost unul provocator pentru piața cerealelor din Republica Moldova, el amintind de scăderea de două ori şi ceva a recoltei de cereale şi oleaginoase.

Cel mai mult a fost afectată recolta de porumb, care a scăzut de aproape 4 ori, iar cea de grâu – de 2 ori.

„Factorii care au compromis recolta au fost seceta pedologică, creșterea prețului la carburanți, scumpirea de peste 4 ori a îngrășămintelor, prețul scăzut de comercializare a cerealelor autohtone, care au determinat unii agricultori să renunțe la investițiile în cereale”, a declarat pentru Mold-Street.com Iurie Rija.

Un alt factor a fost prețul mic la cerealele din Ucraina, care a determinat diminuarea costurilor în regiunea bazinului Mării Negre, inclusiv Moldova.

„Astfel, dacă în iulie-august 2022 agricultorii sperau să vândă grâul la un preț de 5-6 lei pentru un kilogram inclusiv TVA, din septembrie prețul acestuia s-a diminuat continuu, spre sfârșitul lui 2022 ajungând la doar 4,5 lei. Motivul este faptul că Ucraina a exportat masiv, în lunile septembrie-decembrie 2022, cereale la preț scăzut (grâu alimentar la 200 de dolari pentru o tonă)”, explică expertul.

Iurie Rija aminteşte şi de prețul propus la licitația organizată de Agenţia Rezerve Materiale pentru completarea rezervelor de stat, care a fost unul scăzut – de 4,8-4,9 lei pentru un kilogram.

Prognoze pesimiste pentru 2023

În opinia expertului, exporturile semnificative în 2022 s-au datorat în special recoltei bogate din 2021. Or, circa 77% din exporturi au fost cereale din recolta anului 2021. Pentru acest an prognozele sunt însă pesimiste.

„În anul 2023 se estimează o scădere a volumului de export al cerealelor autohtone, din motivul recoltei joase în 2022. Acest fapt determină traderii, în continuare, să se reorienteze spre reexportul cerealelor din Ucraina. În contextul războiului, aceștia sunt deschiși față de Republica Moldova atât în zona portuară, cât și în părțile de nord, cum ar fi Văscăuți, Secureni, Cernăuți. Cerealele din Ucraina, până în prezent, mențin interesul traderilor internaționali atât cantitativ, cât și valoric. Chiar și cu logistica scumpă, tranzacțiile cu ucrainenii şi livrările până la clienții europeni rămân profitabile. Dar, desigur, contractând marfă din Ucraina, operatorii se expun unui risc mare legat situația din zonă: de exemplu, deconectarea curentului electric sistează activitatea de perfectare a documentelor, ceea ce la rândul său majorează costurile de staționare. Din acest considerent, unele tranzacții generează pierderi”, afirmă Iurie Rija.

Potrivit lui, pieţele-țintă sunt România și Bulgaria. Cât despre alte pieţe, precum Azerbaidjan, cu care anul trecut au fost duse tratative de încheiere a unor contracte, nu s-a ajuns la numitor comun la capitolul preț, locul livrării, termeni de achitare.

Mai adăugăm că războiul din Ucraina va continua să afecteze regiunea şi piaţa grânelor şi oleaginoaselor. Mai mult, se estimează că producția de cereale ucrainene în 2023 va fi micșorată, deoarece fermierii – pentru că s-au confruntat cu lipsă de semințe, de îngrășăminte și de alte inputuri – au redus suprafețele cultivate cu cereale de iarnă cu 40-45%, creând un gol în oferta viitoare de grâu, orz și rapiță la nivel global.

Pe de altă parte, Rusia are stocuri uriaşe de cereale (estimate la circa 150 de milioane de tone) şi se confruntă cu probleme la export, atât logistice, cât şi din cauza preţului mic, care nu acoperă costurile. Respectiv, preţul cerealelor va fi afectat direct.