Prima femeie din Moldova care a ajuns pilot de avion cu acte în regulă

Și-a urmat visul şi nu s-a temut să îmbrățișeze una dintre meseriile stăpânite de bărbați. Tânăra speră că experiența ei va inspira şi alte femei să aleagă calea aviației, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

-Bună ziua doamnelor şi domnilor, vă salutăm la bordul aeronavei A320. Să aveți un zbor plăcut.

La doar cei 23 de ani, Alexandra a reușit să cucerească norii şi să obțină permisul într-una dintre cele mai dificile profesii, cea de pilot de avion. 

De mai bine de două luni, este mâna dreaptă a comandantului aeronavei şi mărturisește că se simte la locul potrivit. De mică și-a dorit să lucreze în domeniul aviației şi a avut toată susținerea părinților.

ALEXANDRA, copilot: „E o senzație wow, tu simţi că devii ceea ce ai vrut tu de la început. Părerea mea că totul este greu când nu ştii, dar când începi să înveți şi ești sigur în tine, în cunoștințele tale, totul devine mult mai uşor. Este un domeniu în care şi femeia poate să lucreze. Asta nu este ceva wow, deosebit. În Europa este altfel un pic. Sunt multe femei piloţi şi e ceva normal.”

În toată lumea, doar 5% dintre piloții avioanelor de linie sunt femei iar Alexandra este una dintre ele. Pasagerii nu prea au zărit-o, iar ea se eschivează să le întâlnească privirile.

ALEXANDRA, copilot: „Nu mă văd, nici nu mă aud pentru că cu pasagerii în toate cazurile discută căpitanul  şi poate când spun vreun cuvânt două la personalul avionului prin audio, aud şi pasagerii şi aşa de câteva ori au recționat: "Nu am înţeles cine a fost aceasta", prin aeroport, tot aşa se uită, dar eu m-am obişnuit, nici nu reacţionez.”

Şi-a făcut studiile la Academia de Aviație din Lituania, apoi a practicat în Spania. Studiile în aviație au costat o avere, însă Alexandra confirm că profesia merită tot efortul şi banii. Își amintește de primele curse într-o lume plină de provocări.

„În Europa este standard, înveţi programul TPL Integrated, sau cum alegi tu să înveți. Deja am stat un şi jumătate în Lituania şi am făcut acolo teoria, după care am făcut practica în Spania. La început a fost foarte greu, începând cu teoria și terminând cu practica. Când ești student şi zbori prima dată te duci solo şi zbori singur, e greu, dar ulterior, zi de zi, devii mai bun.”

Până acum, Alexandra a făcut 80 de ore de zbor pe aeronavă. Așteaptă cu nerăbdare fiecare zbor şi munca îi face plăcere. Râvnește să ajungă pe scaunul pilotului comandat cu orice preț, însă este conștientă că pentru acest lucru are nevoie de multă experiență.

ALEXANDRA, copilot: „Este o responsabilitate fiind că tu când zbori ai responsabilitate doar pentru tine, dar când zbori cu pasageri trebuie să ai, încă odată spun cunoștințe foarte mari. Următorul vis este să devin căpitan. Acum sunt first ofițer şi în mâna stângă stă căpitanul. 

Eu nu ştiu sigur cum trebuie să fie experiența, dar ştiu că vreo  mie şi ceva de ore trebuie să ai, 1500 trebuie să ca să poţi să începi procedura să devii căpitan. Nu e uşor şi cred că atunci când eu o să simt că eu sunt gata, ştiu tot şi o să mai ştiu ceva şi o să pot să dau, atunci.”

Chiar dacă a profesat în Europa, a decis să revină în Republica Moldova. Recunoaște că nu a pus accent pe bani a când a făcut alegerea, ci pe faptul că are aici două familii.

ALEXANDRA, copilot: „ Nicăieri nu este mai bine ca acasă. Eu am stat trei ani peste hotare şi este foarte greu. Am familia aici, persoanele dragi, prietena mea cea mai bună. Atâta dragoste cât simt eu de la această companie nu am simţit nicăieri pentru că chiar mă simt ca în familie, ca acasă. Cu cât e mai mică compania, cu atât mai mult te simţi ca acasă.”

Şi Maxim este unul dintre tinerii ambițioși care a demonstrat că merită să-ţi urmezi visul. Tânărul şi-a început cariera în aviație ca însoțitor de bord şi a reuşit să adune în şase ani peste patru mii de ore de zbor. În acest timp, și-a făcut munca impecabil, însă aspirația lui era să ajungă în cabina de pilotaj. Așa că, a făcut studiile în domeniul aviației, apoi a revenit în Republica Moldova, pentru a deveni copilot la una dintre cele mai mari companii aeriene.

MAXIM, copilot: „De mic copil doream să lucrez în domeniul aviației, chiar eram inspirat de tatăl meu care este la fel în domeniul aviației, se ocupă de dirijarea traficului aerian, adică de aici şi a pornit gândul meu spre o carieră.  Ca şi toţi am dorit din start să devin aviator, dar din motivul că studiile sunt destul de costisitoare şi aviația este un lucru specific în care trebuie să alegi ce îţi place şi ce nu, noi am convenit cu familia ca să încep de la însoțitor de bord, să văd ce înseamnă să te trezești la ora 4 dimineața, să lucrezi după după un grafic instabil. Ba zbori noaptea, ba zbori dimineața, adică dacă organismul este pregătit şi în linii generale dacă îmi place să zbor.”

Dorința arzătoare l-a făcut la aplice la una dintre cele mai prestigioase academii de pregătire în domeniul aviației. Studiile sunt costisitoare pentru a obține o licență de aviator.

MAXIM, copilot: „După un an şi jumătate după ce am activat în calitate de însoțitor de bord am înțeles totuși că aviația este ceva ce vreau să continui şi cu ce vreu să mă ocup. Am început să învăț deja de pilot peste hotare pentru că din păcate în Republica Moldova nu avem o școală specializată unde să-şi duci studiile de la A la Z. Iată acum lucrez pe fotoliul din dreapta, ca şi copilot în cadrul companiei care m-a crescut, pot spune aşa. Sper că următoarea etapă va fi un upgrade în partea stângă ca şi comandant.”

În drumul său a fost susținut de părinți, iar rezultatul a venit ca o  recompensă pentru ei.

MAXIM, copilot: „Părinții sunt foarte mândri de mine pentru că această cale pe care am parcurs-o ca să ajung aici în cabină am fost susținut foarte mult de ei deoarece sunt foarte multe grele prin care am trecut. Aceeași pandemie, dar şi alte momente în care fără suportul lor. poate nici nu avea să-mi reușească. Ei sunt foarte mândri că am ajuns într-un final şi eu aici. Ei știau cât de tare cât de mult eu imi doresc să ajung în cabina de pilotaj.”

Maxim a avut şi sprijinul colegilor, care acum sunt mândri de el.

MARIANA COBÎLEANSCHI, însoțitoare-superioară de bord: „Pentru noi este o mândri că Maxim, şi alţi piloți au ales să rămână în Republica Moldova, chiar dacă au mers peste hotare să-și facă studiile undeva în Europa. Este un angajat foarte bun, un coleg atent, responsabil. Mereu la patru ace şi l-am susținut împreună cu toată echipa pe această cale pentru că programele lui cumva interacționau cu programele de vară când eram foarte încărcați cu zborurile, dar l-am susținut şi iată că deja îl avem acolo în cabină, pe dreapta şi îi dorim foarte mult succes .”

După ce şi-a încheiat studiile Maxim a fost nevoit să numere zilele până va ajunge să zboare. Motivul - pandemia de Covid-19 care a afectat mult domeniul aviaţiei.

MAXIM, copilot: „Eu eram cu licența cu studiile, cu totul gata, dar din păcate pandemia a tăiat aripile la multe companii, multe curse, pasagerii erau în dificultate de a traversa frontierele şi aviaţia a avut mult de suferit. Şi un an şi jumătate am aşteptat când o să ajungă ziua ceea când eu o ajung în dreapta, a fost un moment dificil.”

Maxim mărturisește că nu există o altă profesie care i-ar aduce mai multă profesie decât cea de aviator.  

„După primul zbor am ajuns şi am spus: Doamne ce caut eu aici. Oricum după avioanele mici, când ajungi pe un avion mare, când ești într-un aeroport foarte aglomerat unde ai comunicare şi trebuie să ai grijă de avion şi de toate momentele astea era dificil, dar deja a doua, a treia cursă, eu am înţeles că totuși primul zbor a fost o impresie care m-a dus în eroare deoarece deja la următoarele curse am început să primesc o plăcere enormă. Acum cu fiecare zbor primesc o plăcere mai mare şi mai mare mai ales că, cu fiecare zbor avansez pe tipul acesta de aeronavă pentru că avem comandanți instructori foarte buni care ne îndrumă pe calea corectă.”

Iar atunci când se află la manșa avionului, nu are dreptul să greșească.

„Sentimentul că tu ai 200 de oameni care tu trebuie să îi aduci din punctul A în punctul B oricum ea persistă şi oricum este responsabilitate, obligațiune, înțelegi că în mâinile tale este viața la 200 de persoane care stau în spatele tău şi vrei nu vrei trebuie să arăţi profesionalismul. Faptul că ai făcut studiile asta nu înseamnă doar că ţi-ai făcut studiile şi ştii tot, depinde mult şi de caracter, nu toate persoanele sunt gata să devină aviator, trebuie să ai şi o trăsătură de caracter.”

Înainte de zbor, Maxim are câteva reguli, sau mai bine spus, superstiții de care ţine cont.

MAXIM, copilot: „Eu spre exemplu nu scot gunoiul înainte de zbor, adică nu mă pornesc cu punga de gunoi şi sunt unele momente, asta cred că s-a transmis de la colegii, de la însoțitorii de bord că se mai întâmplă că nasturii de la uniformă mai au posibilitatea să se rupă şi toţi discutau că fiecare faţă are setul de cusut în geantă şi îşi cos nasturii, dar nu înainte de zbor, în rest nu prea am superstiții de care să ţin cont sau să mă gândesc că astăzi am zbor, nu faca asta.”

Tinerii aviatori sunt sprijiți de piloții-comandanți. În timpul zborului, ei au posibilitatea să învețe de la cei care au în spate mii de ore la manșă.

MIHAI BOTNARI, pilot-instructor, director Departamentul de training: „Mă bucur mult că avem colegi noi care au venit de pe băncile şcolii, cu experiența foarte mică, dar cu foarte multă dorință de a-şi crește experinţa şi îndemnările de a zbura. Deşi având licenţă europeană, au făcut primele zboruri în Europa, totuşi ei au preferat să revină înapoi în ţara de unde au plecat, deşi erau liberi în Europa să-şi continue zborul. Încercăm la maxim să perpetuăm toate cunoştinţele spre ei. Mă bucur că sunt nişte tineri foarte perspicace, foarte bine teoretic şi practic, ceea ce îi ajută să-şi facă meseria.”

Alexandra şi Maxim sunt un exemplu despre cum trebuie să muncești pentru a-ți atinge scopul.

ALEXANDRA, copilot: „Să nu-şi lase mâinile în jos şi întotdeauna să stea drept se uite cu faţa dreaptă ca totul este posibil în această viaţa şi se poate de găsit şi bani şi posibilitate. Dacă dorești poţi să faci totul, nu are importanţă ce obstacole ai. Dacă doreşti ajungi la orice.”

MAXIM, copilot: „Pentru a îndeplini fiecare vis trebuie să lupţi, trebuie să mergi spre el. Fiecare persoană care are un oarecare vis trebuie să-l urmeze şi să lupte pentru asta, cum nu dai.”