30 septembrie, 14:58
0
565

Prețul biletelor pentru trenul Odesa-Chișinău se va micşora

30 septembrie, 14:58
0
565

Calea Ferată a Moldovei (CFM) anunță că, începând cu 1 octombrie, prețul biletelor pentru trenul Odesa-Chișinău se va reduce.

Prețul biletelor pentru trenul Odesa-Chișinău se va micşoraFoto: știri.md

Anunțul a fost publicat pe pagina oficială a întreprinderii de stat, transmite Știri.md.

"Urmare a unui acord comun între Î.S. "Calea Ferată din Moldova" și Căile Ferate ale Ucrainei, începând cu 1 octombrie 2021, costul biletului pentru trenul № 642/641 Odesa-Chișinău se va reduce cu 13% și va constitui 225 lei.

Trenul ucrainean № 642/641 Odesa-Chișinău circulă zilnic, cu plecare din Chișinău la ora 07:09, ajungând la Odesa la ora 10:55. Din Odesa trenul pornește la ora 18:36, ajungând la Chișinău la ora 22:33.

La momentul actual, trenul diesel modernizat CFM care circula anterior pe ruta Chișinău-Odesa este supus lucrărilor de mentenanță. Reluarea circulației trenului CFM pe ruta Chișinău-Odesa este planificată până la sfârșitul anului", anunță întreprinderea.

Anunțul a fost publicat pe pagina oficială a întreprinderii de stat, transmite Știri.md.

"Urmare a unui acord comun între Î.S. "Calea Ferată din Moldova" și Căile Ferate ale Ucrainei, începând cu 1 octombrie 2021, costul biletului pentru trenul № 642/641 Odesa-Chișinău se va reduce cu 13% și va constitui 225 lei.

Trenul ucrainean № 642/641 Odesa-Chișinău circulă zilnic, cu plecare din Chișinău la ora 07:09, ajungând la Odesa la ora 10:55. Din Odesa trenul pornește la ora 18:36, ajungând la Chișinău la ora 22:33.

La momentul actual, trenul diesel modernizat CFM care circula anterior pe ruta Chișinău-Odesa este supus lucrărilor de mentenanță. Reluarea circulației trenului CFM pe ruta Chișinău-Odesa este planificată până la sfârșitul anului", anunță întreprinderea.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

7 decembrie, 14:20
0
332

Un poliţist din Odesa, plimbat cu mâna prinsă de geamul unei maşini

7 decembrie, 14:20
0
332

Un poliţist din Odesa a fost "plimbat" cu mâna prinsă de geamul unei maşini de un şofer beat criţă.

Un poliţist din Odesa, plimbat cu mâna prinsă de geamul unei maşiniColaj: știri.md

S-a întâmplat în această dimineaţă, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

În imaginile video plasate de poliţia din Odesa se vede cum poliţiştii se apropie de un automobil, solicitând şoferului să se legitimeze.

În timpul controlului documentelor, oamenii legii au simţit miros de alcool, emanat de şofer, şi i-au solicitat acestuia să facă un test.

Bărbatul de la volan a refuzat şi, strângând mâna poliţistului în geam, a pornit în trombă, accidentând un alt poliţist.

Scăpând la un moment dat de urmărire, şoferul chefliu a ajuns cu maşina într-un şanţ şi a încercat să fugă pe jos.

La scurt timp, însă, a fost prins.

S-a întâmplat în această dimineaţă, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

În imaginile video plasate de poliţia din Odesa se vede cum poliţiştii se apropie de un automobil, solicitând şoferului să se legitimeze.

În timpul controlului documentelor, oamenii legii au simţit miros de alcool, emanat de şofer, şi i-au solicitat acestuia să facă un test.

Bărbatul de la volan a refuzat şi, strângând mâna poliţistului în geam, a pornit în trombă, accidentând un alt poliţist.

Scăpând la un moment dat de urmărire, şoferul chefliu a ajuns cu maşina într-un şanţ şi a încercat să fugă pe jos.

La scurt timp, însă, a fost prins.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
29 noiembrie, 09:28
15
808

Ministru: O bere, mai scumpă decât biletul la muzeu. Unde s-a mai văzut?

29 noiembrie, 09:28
15
808

Deci, o bere sau o cafea e mai scumpă decât biletul la muzeu. Unde s-a mai văzut asta în lume?

Ministru: O bere, mai scumpă decât biletul la muzeu. Unde s-a mai văzut?Colaj: știri.md

Declarații în acest sens au fost făcute de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, transmite Știri.md.

„Noi devalorizăm adevăratul preț. Sub pretextul accesului cât mai larg al păturilor defavorizate, noi devalorizăm produsul cultural în sine. Ca orice muzeu trebuie să aibă zile gratis, mai bine dăm gratis, decât să dăm în felul acesta. 

S-a ajuns la asta că dacă duminică sau sâmbătă nu ai 30 de lei de-o bere, dar ai 10 lei, du-te la muzeu. Deci, o bere sau o cafea e mai scumpă decât biletul la muzeu. 

Unde s-a mai văzut asta în lume? Și omul când dă 10 lei, asta-i atitudinea lui. În plus, vine și nu știe la ce să se uite, că prin ce-i bun exponatul acesta, cine-mi explică, cum? 

Muzeele trebuie să devină interactive, trebuie să fie vii, acolo trebuie să fie viață, trebuie să fie interesant, cum e muzeul din Varșovia. Practic, devii participant al acelei insurgențe, îți vine să iei arma în mână și să lupți,” a declarat Sergiu Prodan.

Declarații în acest sens au fost făcute de ministrul Culturii, Sergiu Prodan, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, transmite Știri.md.

„Noi devalorizăm adevăratul preț. Sub pretextul accesului cât mai larg al păturilor defavorizate, noi devalorizăm produsul cultural în sine. Ca orice muzeu trebuie să aibă zile gratis, mai bine dăm gratis, decât să dăm în felul acesta. 

S-a ajuns la asta că dacă duminică sau sâmbătă nu ai 30 de lei de-o bere, dar ai 10 lei, du-te la muzeu. Deci, o bere sau o cafea e mai scumpă decât biletul la muzeu. 

Unde s-a mai văzut asta în lume? Și omul când dă 10 lei, asta-i atitudinea lui. În plus, vine și nu știe la ce să se uite, că prin ce-i bun exponatul acesta, cine-mi explică, cum? 

Muzeele trebuie să devină interactive, trebuie să fie vii, acolo trebuie să fie viață, trebuie să fie interesant, cum e muzeul din Varșovia. Practic, devii participant al acelei insurgențe, îți vine să iei arma în mână și să lupți,” a declarat Sergiu Prodan.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 noiembrie, 11:11
0
1 044

Proiecte: Călătorii mai scurte spre România cu mașina sau cu trenul

26 noiembrie, 11:11
0
1 044

Construcția podului peste Prut de la Ungheni va scurta cu 30 de minute călătoria cu transportul rutier până la Iași, iar reabilitarea infrastructurii feroviare pe tronsonul Chișinău-Ungheni va reduce cu circa trei ore călătoria cu trenul până în România.

Proiecte: Călătorii mai scurte spre România cu mașina sau cu trenulFoto: știri.md

Acestea sunt doar două dintre proiectele ce urmează să fie realizate în viitorul apropiat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, au anunțat astăzi la Chișinău premierul Natalia Gavrilița și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, care întreprinde prima sa vizită într-un stat din afara UE, transmite Știri.md cu referire la ziarulnațional.md.

Oficialul de la Chișinău a enumerat, într-o conferință de presă, mai multe proiecte majore de infrastructură ce urmează a fi realizate cu finanțare externă.

„R. Moldova va beneficia de construcția unui pod la Ungheni, care va scurta călătoria la Iași cu 30 de minute. Vom avea un nou pod pe Nistru, la Soroca, care va scurta călătoria spre Kiev și va atrage noi fluxuri de transport de mărfuri. Urmează să reabilităm podul Giurgiulești-Galați pentru a-i majora capacitatea. 

Avem asigurate finanțări majore pentru tronsoanele de drum Leușeni - Chișinău - Dubăsari, Unguri - Soroca, Tighina - Căușeni - Cimișlia, Slobozia Mare - Giurgiulești, Hâncești - Leova - Cantemir, centura de la Vulcănești ș.a., drumuri care devin, începând de anul viitor, șantiere”, a anunțat în această seară la Guvern Natalia Gavrilița.

De asemenea, actuala guvernare își propune să „scoată din degradare” Calea Ferată a Moldovei, după ce au fost liberalizate serviciile în acest sector prin aprobarea noului Cod feroviar: 

„Suntem în discuții avansate cu parteneri din Franța pentru modernizarea infrastructurii pe tronsonul Ungheni-Chișinău, ceea ce va reduce cu 3 ore timpul de circulație a trenurilor de pasageri între Moldova și România”.

„Conexiunile țării noastre cu întreaga lume și, în special, cu Europa sunt o prioritate pentru Guvern, de aceea ne-am bucurat să avem azi o discuție deschisă, axată pe detalii și proiecte concrete cu o înțelegere profundă a aspirațiilor țării noastre. 

Am discutat despre dorința noastră de obținere, pe termen mediu, a posibilității deschiderii treptate de către UE a pieței transportului rutier pe baza progresului înregistrat de Republica Moldova în transpunerea acquis-ului relevant al UE. Ne dorim conectarea țării noastre la rețeaua de autostrăzi europene. 

(...) Sunt sigură că aceste proiecte se vor realiza, de noi depinde doar ca ele să devină realitate cât mai repede. Contăm pe sprijinul Uniunii Europene și al doamnei Adina Vălean în procesul negocierii Declarației Comune a Summitului PaE din decembrie, inclusiv prin includerea nu doar a unei componente politice puternice, care ar reflecta aspirațiile noastre europene și opțiunea europeană, ci și a oportunităților sectoriale adiționale, și anume măsurile ambițioase ale UE privind realizarea tranziției verzi și a celei digitale (Pactul Verde European), Programul de Mobilitate UE și reorganizarea complexului energetic”, a punctat Natalia Gavrilița, mulțumindu-i comisarului european Adina Vălean pentru deschiderea manifestată în acordarea de sprijin pentru R. Moldova.

Comisarul european pentru Transporturi a apreciat determinarea noii guvernări de la Chișinău de a schimba lucrurile în R. Moldova, afirmând că acțiunile sunt remarcate și la Bruxelles.

„UE are în vedere pentru R. Moldova mai multe instrumente financiare, sume importante de sprijin financiar..., toate având o componentă de transport și infrastructură, pentru ca să dezvoltați conexiunile cu partenerii Dvs., conectarea la rețelele de transport european, ceea ce înseamnă acces la piața UE, principala destinație comercială pentru produsele moldovenești”, a declarat comisarul Adina Vălean. 

Acestea sunt doar două dintre proiectele ce urmează să fie realizate în viitorul apropiat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, au anunțat astăzi la Chișinău premierul Natalia Gavrilița și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, care întreprinde prima sa vizită într-un stat din afara UE, transmite Știri.md cu referire la ziarulnațional.md.

Oficialul de la Chișinău a enumerat, într-o conferință de presă, mai multe proiecte majore de infrastructură ce urmează a fi realizate cu finanțare externă.

„R. Moldova va beneficia de construcția unui pod la Ungheni, care va scurta călătoria la Iași cu 30 de minute. Vom avea un nou pod pe Nistru, la Soroca, care va scurta călătoria spre Kiev și va atrage noi fluxuri de transport de mărfuri. Urmează să reabilităm podul Giurgiulești-Galați pentru a-i majora capacitatea. 

Avem asigurate finanțări majore pentru tronsoanele de drum Leușeni - Chișinău - Dubăsari, Unguri - Soroca, Tighina - Căușeni - Cimișlia, Slobozia Mare - Giurgiulești, Hâncești - Leova - Cantemir, centura de la Vulcănești ș.a., drumuri care devin, începând de anul viitor, șantiere”, a anunțat în această seară la Guvern Natalia Gavrilița.

De asemenea, actuala guvernare își propune să „scoată din degradare” Calea Ferată a Moldovei, după ce au fost liberalizate serviciile în acest sector prin aprobarea noului Cod feroviar: 

„Suntem în discuții avansate cu parteneri din Franța pentru modernizarea infrastructurii pe tronsonul Ungheni-Chișinău, ceea ce va reduce cu 3 ore timpul de circulație a trenurilor de pasageri între Moldova și România”.

„Conexiunile țării noastre cu întreaga lume și, în special, cu Europa sunt o prioritate pentru Guvern, de aceea ne-am bucurat să avem azi o discuție deschisă, axată pe detalii și proiecte concrete cu o înțelegere profundă a aspirațiilor țării noastre. 

Am discutat despre dorința noastră de obținere, pe termen mediu, a posibilității deschiderii treptate de către UE a pieței transportului rutier pe baza progresului înregistrat de Republica Moldova în transpunerea acquis-ului relevant al UE. Ne dorim conectarea țării noastre la rețeaua de autostrăzi europene. 

(...) Sunt sigură că aceste proiecte se vor realiza, de noi depinde doar ca ele să devină realitate cât mai repede. Contăm pe sprijinul Uniunii Europene și al doamnei Adina Vălean în procesul negocierii Declarației Comune a Summitului PaE din decembrie, inclusiv prin includerea nu doar a unei componente politice puternice, care ar reflecta aspirațiile noastre europene și opțiunea europeană, ci și a oportunităților sectoriale adiționale, și anume măsurile ambițioase ale UE privind realizarea tranziției verzi și a celei digitale (Pactul Verde European), Programul de Mobilitate UE și reorganizarea complexului energetic”, a punctat Natalia Gavrilița, mulțumindu-i comisarului european Adina Vălean pentru deschiderea manifestată în acordarea de sprijin pentru R. Moldova.

Comisarul european pentru Transporturi a apreciat determinarea noii guvernări de la Chișinău de a schimba lucrurile în R. Moldova, afirmând că acțiunile sunt remarcate și la Bruxelles.

„UE are în vedere pentru R. Moldova mai multe instrumente financiare, sume importante de sprijin financiar..., toate având o componentă de transport și infrastructură, pentru ca să dezvoltați conexiunile cu partenerii Dvs., conectarea la rețelele de transport european, ceea ce înseamnă acces la piața UE, principala destinație comercială pentru produsele moldovenești”, a declarat comisarul Adina Vălean. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
23 noiembrie, 08:10
1
432

Veniturile Loteriei Naționale din vânzarea biletelor au crescut de 7 ori

23 noiembrie, 08:10
1
432

De la începutul acestui an se atestă o creștere spectaculoasă a vânzărilor de bilete de loterie, însoțită și de o majorare semnificativă a veniturilor statului. În loc să provoace bucurie, fenomenul a îngrijorat Partidul Acţiune şi Solidaritate aflat la guvernare.

Veniturile Loteriei Naționale din vânzarea biletelor au crescut de 7 oriFoto: mold-street.com

De exemplu, în prima jumătate a acestui an Loteria Națională a Moldovei, societate cu 100% capital de stat, a înregistrat o creștere de circa șapte ori a veniturilor, față de aceeași perioadă din 2020, sau cu peste 1,15 miliarde lei, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

De la pierderi de 4,6 milioane lei la un profit de 33,6 milioane lei

Este cea mai mare creştere pe economie a veniturilor unei companii cu capital de stat, arată un raport al Ministerului Finanțelor. Au crescut semnificativ și profiturile.

Dacă în prima jumătate a anului 2020 Loteria Națională a Moldovei înregistra pierderi de 4,6 milioane lei, apoi în primele șase luni ale acestui an a raportat profit de 33,6 milioane lei, potrivit raportului Ministerului Finanțelor. În 10 luni acesta a urcat deja la 68 de milioane lei.

Creșterea veniturilor și a profitului unei companii a statului ar trebui să bucure reprezentanţii puterii. Cu toate acestea, se întâmplă invers. Saltul vânzărilor de bilete este privit ca un fenomen negativ, care ar avea la bază publicitatea masivă, în special publicitatea TV.

Așa că, la inițiativa lui Dumitru Alaiba, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Parlamentul cu voturile a 55 de deputați PAS şi doi de la Partidul Şor a adoptat în prima lectură un proiect de lege ce prevede interzicerea sub orice formă a publicității tuturor tipurilor de jocuri de noroc, pariurilor sportive și loteriilor de orice fel.

„Se interzice sub orice formă, directă sau indirectă, acțiuni publicitare (promoționale) pentru promovarea și/sau stimularea tuturor tipurilor de jocuri de noroc (inclusiv loterii și pariuri la competiții/evenimente sportive, loterii momentane), inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice, telegrafice, ceea ce include, dar nu se reduce la publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice închise şi semiînchise, în special publicitatea în exteriorul şi interiorul localurilor de vânzare angro şi cu amănuntul, şi publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în/sau pe mijloacele de transport şi prin intermediul trimiterilor poştale”, se arată în documentul votat de parlamentari.

Nerespectarea acestei legi poate duce la amenzi: de până la 9.000 de lei – pentru persoanele juridice și de până la 6.000 de lei – pentru cele fizice. Există, totuși, o excepție: promovarea jocurilor de noroc este permisă, în continuare, în incinta sediului principal al agentului economic autorizat prin lege să organizeze aceste activități.

1,3 milioane de bilete de loterie pe zi? 97% sunt online

Unul dintre argumentele invocate în favoarea interdicţiei, de către Dumitru Alaiba, este vulnerabilitatea tinerilor de a crea o dependență față de loterii sau tot felul de pariuri. Totodată, el a adus și o serie de cifre, care la o simplă privire îngrozesc.

„În Republica Moldova se vând un milion 300 de mii de bilete în fiecare zi, într-o țară de două milioane și ceva, câți mai sunt în țara noastră în realitate... Aceasta e o ilustrație, doar vârful aisbergului. Aceste cifre trebuie să ne spună despre o problemă gravă de dependență [față] de această industrie”, a declarat Alaiba.

Totodată, deputatul a atras atenţia la faptul că în Marea Britanie, o țară cu peste 60 de milioane de locuitori, zilnic se cumpără 3 milioane de bilete loto, iar în Republica Moldova, care are o populație mult mai mică, se cumpără peste 1,3 milioane de bilete pe zi.

De fapt, asistăm la o confuzie sau manipulare admisă de deputat, care nu menționează diferența. Astfel cifra din Marea Britanie este a biletelor de loterie pe hârtie, în timp ce în cazul Moldovei este a tuturor biletelor. Adică şi a celor pe hârtie şi a celor online.

Datele oficiale arată că În Moldova vânzările de bilete de loterie pe hârtie este de 30.000-35.000 pe zi.

De altfel chiar cifrele date publicităţii de Dumitru Alaiba pe pagina sa arată că nu este vorba de o creştere a vânzărilor de bilete clasice de loterie în format pe hârtie, ci a celor electronice. Vânzările biletelor de loterie pe hârtie este în descreştere, în pofida publicităţii, şi reprezintă doar 3-4% din numărul total.


Și administraţia NGM Company, partenerul privat al Loteriei Naționale, susţine şi ea că, de fapt, se face confuzie între biletele de loterie pe suport de hârtie și biletele electronice de loterie.

Potrivit lui Plamen Milanov, directorul NGM Company, dacă prețul biletelor electronice începe de la 2 lei, şi apoi urca la 5, 10 lei şi mai mult, în cazul celor pe suport de hârtie preţul începe de la 20 de lei. În consecinţă, un utilizator care își suplimentează contul cu 100 de lei și alege să joace cu un bilet electronic la o miză de 2 lei poate realiza un rulaj de sute de bilete electronice.

Potrivit lui, practica europeană şi mondială în cazul jocurilor de noroc online este de a nu lua în calcul numărul de bilete/jocuri, ci rulajul şi numărul jucătorilor, iar profitul, impozitele, cheltuielile se deduc din marja rămasă – din 5% în cazul Moldovei.

În plus, în cazul biletelor online diferența principală este că 95 la sută din costul acestora este destinat achitării câștigurilor, adică revin la jucători, în timp ce la cele pe suport de hârtie cota este semnificativ mai mică.

Pasionaţii de jocuri au ieşit din umbră

Un factor ce a stimulat această creştere a vânzărilor de bilete și cu și a veniturilor este ieşirea din zona tenebră a pasionaţilor de jocuri şi pariuri. „Acest lucru se face observat din luna martie 2021, când numărul jucătorilor înregistraţi pe platforma online 7777.md a crescut de circa cinci ori faţă de luna februarie. A fost exact când a început blocarea pe teritoriul Republicii Moldova a mai multor site-uri de pariuri şi de jocuri de noroc online”, explică Plamen Milanov, directorul NGM Company.

Datele arată că în martie a fost numărul maxim de jucători, care apoi a început să scadă, ca în octombrie să crească din nou prin atragerea în jocuri de noroc legale a persoanelor care jucau online și a fost considerabil diminuată piața gri a jocurilor de noroc. Aceste cifre confirmă, o dată în plus, că afirmațiile precum că dependenţa de jocuri de noroc este în creştere nu se confirmă.


Potrivit directorul NGM Company, deşi blocarea este în interesul autorităţilor şi a companiei de stat, pentru că aduce mai multe venituri la buget, acţiunea s-a făcut doar după mai multe demersuri şi insistenţe ale partenerului privat.

Un alt factor ce a contribuit creșterea numărului de vânzări este impunerea operatorilor de plăţi online şi a băncilor să nu mai accepte plăţile, către clienţii din Moldova, de la diverse platforme de jocuri sau pariuri online ce nu sunt înregistrate în Moldova. Aceasta, în opinia lui Milanov, a făcut ca numeroşi jucători să iasă din umbră. Şeful de la NGM Company susţine că nu vede probleme în soluţia cu demonopolizarea, vehiculată în Parlament.

„În primul rând monopolul la jocurile de noroc este al statului, nu este al nostru. Nu mă tem de concurenţă, cu condiţia ca toţi cei care vor fi pe piaţă să fie puşi în aceleaşi condiţii, pe care le respectăm și noi: să lucreze legal pe piaţa moldovenească şi să plătească toate taxele la buget etc.”, a declarat pentru Mold-Street.com Plamen Milanov.

Pe de altă parte, într-o notă dedicată riscurilor bugetar-fiscale, Ministerul Finanţelor atrage atenţia la faptul că o еventuală demonopolizare a joсurilor de noroс poate avea сonseсințe și impaсt nеgativ pentru partenerul publiс (Agenţia Proprietăţii Publice sau Loteria Naţională), adică pentru stat.

„Astfеl, prin art.16.3.1, ''Modifiсare Lеgislativă'' еste dеfinită în Contraсte (semnate între Agenția Proprietății Publice și NGM SPC Limited n.r.) сa fiind oriсe modifiсare a lеgislației (legi, hotărâri, statutе, rеgulamente, еtс. sau alte aсte сu еfесt obligatoriu, emise dе сătrе oriсe entitate guvеrnamentală), сe arе сa еfeсt sau are potențialul de a avеa rеzultat agravarea sau afeсtarea negativă, dirесt sau indirect, a poziției есonomiсe a părților din partea partеnerului privat. 

În aсeste cazuri (сu exсeptia rezilierii pentru survenirеa unui caz de forță majoră prelungit) partenerii privați vor fi îndreptătiți potrivit сlauzеlor contractuale, să pretindă dе la partenerul publiс valoarea de piață a сotеi dе partiсiparе a partenerului privat în proieсt, luând în сonsiderațiе tеrmenul rămas plus plățilе сompеnsatorii...”, se menţionează în nota Ministerului Finanţelor.

Publicitatea va fi interzisă: cine pierde și cine câștigă?

Cât despre interzicerea publicităţii, directorul NGM Company susţine că acţiunea va lovi cel mai mult în posturile TV, pentru care veniturile din publicitate erau o sursă importantă de existenţă. Un alt perdant va fi Loteria Naţională, a cărei profituri se vor înjumătăţi, respectiv şi Bugetul de stat va avea de pierdut.

„Noi prognozăm reducerea profitului Loteriei Naționale a Moldovei de două ori: de la 84 de milioane, pe care le-a încasat până acum (din noiembrie 2018 şi până în octombrie 2021 n.r.) la 42 de milioane de lei. Profitul statului din TVA de la publicitate, care a fost 8 milioane, va fi zero. Profitul statului din TVA la comisioane, care a fost 23 de milioane, va fi zero. Impozitul de la persoanele fizice va scădea de două ori. Impozitul de la persoanele fizice, din vânzarea biletelor pe hârtie, care a constituit 8 milioane de lei, va fi zero, deoarece această afacere nu va mai fi”, afirmă Plamen Milanov.

Estimările acestui arată că ar fi vorba de circa 80 milioane lei pe care îi poate rata bugetul de stat, și în loc de a aduna mai mulţi bani la buget pentru salarii şi pensii, aceştia vor fi pur şi simplu rataţi, pentru că vor migra în zona tenebră.

De altfel mai mulți manageri ai posturilor TV și-au exprimat îngrijorarea în acest sens. Chiar și directorul general al Loteriei Naționale a Moldovei, Vadim Dermenji a susținut că proiectul presupune riscuri financiare majore pentru stat, inclusiv de imagine. "Dacă va fi interzisă publicitatea, atunci site-urile ilegale vor beneficia de acest lucru", a declarat acesta. 

Mai adăugăm că, în timp ce legea ce prevede interzicerea publicităţii jocurilor de noroc aşteaptă să fie votată în lectura a doua, Ministerul Finanţelor propune deja majorarea cotei impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile de la jocurile de noroc – de la 12% la 18%. Aceasta, în opinia autorităților, ar urma să aducă un venit suplimentar la buget de 7 milioane lei.

Constatăm că autoritățile în continuare mizează pe pasiunea moldovenilor pentru jocurile de noroc și obținerea din aceasta de venituri suplimentare la bugetul de stat.

De exemplu, în prima jumătate a acestui an Loteria Națională a Moldovei, societate cu 100% capital de stat, a înregistrat o creștere de circa șapte ori a veniturilor, față de aceeași perioadă din 2020, sau cu peste 1,15 miliarde lei, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

De la pierderi de 4,6 milioane lei la un profit de 33,6 milioane lei

Este cea mai mare creştere pe economie a veniturilor unei companii cu capital de stat, arată un raport al Ministerului Finanțelor. Au crescut semnificativ și profiturile.

Dacă în prima jumătate a anului 2020 Loteria Națională a Moldovei înregistra pierderi de 4,6 milioane lei, apoi în primele șase luni ale acestui an a raportat profit de 33,6 milioane lei, potrivit raportului Ministerului Finanțelor. În 10 luni acesta a urcat deja la 68 de milioane lei.

Creșterea veniturilor și a profitului unei companii a statului ar trebui să bucure reprezentanţii puterii. Cu toate acestea, se întâmplă invers. Saltul vânzărilor de bilete este privit ca un fenomen negativ, care ar avea la bază publicitatea masivă, în special publicitatea TV.

Așa că, la inițiativa lui Dumitru Alaiba, președintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Parlamentul cu voturile a 55 de deputați PAS şi doi de la Partidul Şor a adoptat în prima lectură un proiect de lege ce prevede interzicerea sub orice formă a publicității tuturor tipurilor de jocuri de noroc, pariurilor sportive și loteriilor de orice fel.

„Se interzice sub orice formă, directă sau indirectă, acțiuni publicitare (promoționale) pentru promovarea și/sau stimularea tuturor tipurilor de jocuri de noroc (inclusiv loterii și pariuri la competiții/evenimente sportive, loterii momentane), inclusiv publicitatea la radio şi televiziune, în presa scrisă, în serviciile cinematografice și video, prin internet, cu utilizarea reţelelor telefonice, telegrafice, ceea ce include, dar nu se reduce la publicitatea exterioară şi cea din interiorul spațiilor publice închise şi semiînchise, în special publicitatea în exteriorul şi interiorul localurilor de vânzare angro şi cu amănuntul, şi publicitatea în localurile în care se prestează servicii, publicitatea în/sau pe mijloacele de transport şi prin intermediul trimiterilor poştale”, se arată în documentul votat de parlamentari.

Nerespectarea acestei legi poate duce la amenzi: de până la 9.000 de lei – pentru persoanele juridice și de până la 6.000 de lei – pentru cele fizice. Există, totuși, o excepție: promovarea jocurilor de noroc este permisă, în continuare, în incinta sediului principal al agentului economic autorizat prin lege să organizeze aceste activități.

1,3 milioane de bilete de loterie pe zi? 97% sunt online

Unul dintre argumentele invocate în favoarea interdicţiei, de către Dumitru Alaiba, este vulnerabilitatea tinerilor de a crea o dependență față de loterii sau tot felul de pariuri. Totodată, el a adus și o serie de cifre, care la o simplă privire îngrozesc.

„În Republica Moldova se vând un milion 300 de mii de bilete în fiecare zi, într-o țară de două milioane și ceva, câți mai sunt în țara noastră în realitate... Aceasta e o ilustrație, doar vârful aisbergului. Aceste cifre trebuie să ne spună despre o problemă gravă de dependență [față] de această industrie”, a declarat Alaiba.

Totodată, deputatul a atras atenţia la faptul că în Marea Britanie, o țară cu peste 60 de milioane de locuitori, zilnic se cumpără 3 milioane de bilete loto, iar în Republica Moldova, care are o populație mult mai mică, se cumpără peste 1,3 milioane de bilete pe zi.

De fapt, asistăm la o confuzie sau manipulare admisă de deputat, care nu menționează diferența. Astfel cifra din Marea Britanie este a biletelor de loterie pe hârtie, în timp ce în cazul Moldovei este a tuturor biletelor. Adică şi a celor pe hârtie şi a celor online.

Datele oficiale arată că În Moldova vânzările de bilete de loterie pe hârtie este de 30.000-35.000 pe zi.

De altfel chiar cifrele date publicităţii de Dumitru Alaiba pe pagina sa arată că nu este vorba de o creştere a vânzărilor de bilete clasice de loterie în format pe hârtie, ci a celor electronice. Vânzările biletelor de loterie pe hârtie este în descreştere, în pofida publicităţii, şi reprezintă doar 3-4% din numărul total.


Și administraţia NGM Company, partenerul privat al Loteriei Naționale, susţine şi ea că, de fapt, se face confuzie între biletele de loterie pe suport de hârtie și biletele electronice de loterie.

Potrivit lui Plamen Milanov, directorul NGM Company, dacă prețul biletelor electronice începe de la 2 lei, şi apoi urca la 5, 10 lei şi mai mult, în cazul celor pe suport de hârtie preţul începe de la 20 de lei. În consecinţă, un utilizator care își suplimentează contul cu 100 de lei și alege să joace cu un bilet electronic la o miză de 2 lei poate realiza un rulaj de sute de bilete electronice.

Potrivit lui, practica europeană şi mondială în cazul jocurilor de noroc online este de a nu lua în calcul numărul de bilete/jocuri, ci rulajul şi numărul jucătorilor, iar profitul, impozitele, cheltuielile se deduc din marja rămasă – din 5% în cazul Moldovei.

În plus, în cazul biletelor online diferența principală este că 95 la sută din costul acestora este destinat achitării câștigurilor, adică revin la jucători, în timp ce la cele pe suport de hârtie cota este semnificativ mai mică.

Pasionaţii de jocuri au ieşit din umbră

Un factor ce a stimulat această creştere a vânzărilor de bilete și cu și a veniturilor este ieşirea din zona tenebră a pasionaţilor de jocuri şi pariuri. „Acest lucru se face observat din luna martie 2021, când numărul jucătorilor înregistraţi pe platforma online 7777.md a crescut de circa cinci ori faţă de luna februarie. A fost exact când a început blocarea pe teritoriul Republicii Moldova a mai multor site-uri de pariuri şi de jocuri de noroc online”, explică Plamen Milanov, directorul NGM Company.

Datele arată că în martie a fost numărul maxim de jucători, care apoi a început să scadă, ca în octombrie să crească din nou prin atragerea în jocuri de noroc legale a persoanelor care jucau online și a fost considerabil diminuată piața gri a jocurilor de noroc. Aceste cifre confirmă, o dată în plus, că afirmațiile precum că dependenţa de jocuri de noroc este în creştere nu se confirmă.


Potrivit directorul NGM Company, deşi blocarea este în interesul autorităţilor şi a companiei de stat, pentru că aduce mai multe venituri la buget, acţiunea s-a făcut doar după mai multe demersuri şi insistenţe ale partenerului privat.

Un alt factor ce a contribuit creșterea numărului de vânzări este impunerea operatorilor de plăţi online şi a băncilor să nu mai accepte plăţile, către clienţii din Moldova, de la diverse platforme de jocuri sau pariuri online ce nu sunt înregistrate în Moldova. Aceasta, în opinia lui Milanov, a făcut ca numeroşi jucători să iasă din umbră. Şeful de la NGM Company susţine că nu vede probleme în soluţia cu demonopolizarea, vehiculată în Parlament.

„În primul rând monopolul la jocurile de noroc este al statului, nu este al nostru. Nu mă tem de concurenţă, cu condiţia ca toţi cei care vor fi pe piaţă să fie puşi în aceleaşi condiţii, pe care le respectăm și noi: să lucreze legal pe piaţa moldovenească şi să plătească toate taxele la buget etc.”, a declarat pentru Mold-Street.com Plamen Milanov.

Pe de altă parte, într-o notă dedicată riscurilor bugetar-fiscale, Ministerul Finanţelor atrage atenţia la faptul că o еventuală demonopolizare a joсurilor de noroс poate avea сonseсințe și impaсt nеgativ pentru partenerul publiс (Agenţia Proprietăţii Publice sau Loteria Naţională), adică pentru stat.

„Astfеl, prin art.16.3.1, ''Modifiсare Lеgislativă'' еste dеfinită în Contraсte (semnate între Agenția Proprietății Publice și NGM SPC Limited n.r.) сa fiind oriсe modifiсare a lеgislației (legi, hotărâri, statutе, rеgulamente, еtс. sau alte aсte сu еfесt obligatoriu, emise dе сătrе oriсe entitate guvеrnamentală), сe arе сa еfeсt sau are potențialul de a avеa rеzultat agravarea sau afeсtarea negativă, dirесt sau indirect, a poziției есonomiсe a părților din partea partеnerului privat. 

În aсeste cazuri (сu exсeptia rezilierii pentru survenirеa unui caz de forță majoră prelungit) partenerii privați vor fi îndreptătiți potrivit сlauzеlor contractuale, să pretindă dе la partenerul publiс valoarea de piață a сotеi dе partiсiparе a partenerului privat în proieсt, luând în сonsiderațiе tеrmenul rămas plus plățilе сompеnsatorii...”, se menţionează în nota Ministerului Finanţelor.

Publicitatea va fi interzisă: cine pierde și cine câștigă?

Cât despre interzicerea publicităţii, directorul NGM Company susţine că acţiunea va lovi cel mai mult în posturile TV, pentru care veniturile din publicitate erau o sursă importantă de existenţă. Un alt perdant va fi Loteria Naţională, a cărei profituri se vor înjumătăţi, respectiv şi Bugetul de stat va avea de pierdut.

„Noi prognozăm reducerea profitului Loteriei Naționale a Moldovei de două ori: de la 84 de milioane, pe care le-a încasat până acum (din noiembrie 2018 şi până în octombrie 2021 n.r.) la 42 de milioane de lei. Profitul statului din TVA de la publicitate, care a fost 8 milioane, va fi zero. Profitul statului din TVA la comisioane, care a fost 23 de milioane, va fi zero. Impozitul de la persoanele fizice va scădea de două ori. Impozitul de la persoanele fizice, din vânzarea biletelor pe hârtie, care a constituit 8 milioane de lei, va fi zero, deoarece această afacere nu va mai fi”, afirmă Plamen Milanov.

Estimările acestui arată că ar fi vorba de circa 80 milioane lei pe care îi poate rata bugetul de stat, și în loc de a aduna mai mulţi bani la buget pentru salarii şi pensii, aceştia vor fi pur şi simplu rataţi, pentru că vor migra în zona tenebră.

De altfel mai mulți manageri ai posturilor TV și-au exprimat îngrijorarea în acest sens. Chiar și directorul general al Loteriei Naționale a Moldovei, Vadim Dermenji a susținut că proiectul presupune riscuri financiare majore pentru stat, inclusiv de imagine. "Dacă va fi interzisă publicitatea, atunci site-urile ilegale vor beneficia de acest lucru", a declarat acesta. 

Mai adăugăm că, în timp ce legea ce prevede interzicerea publicităţii jocurilor de noroc aşteaptă să fie votată în lectura a doua, Ministerul Finanţelor propune deja majorarea cotei impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile de la jocurile de noroc – de la 12% la 18%. Aceasta, în opinia autorităților, ar urma să aducă un venit suplimentar la buget de 7 milioane lei.

Constatăm că autoritățile în continuare mizează pe pasiunea moldovenilor pentru jocurile de noroc și obținerea din aceasta de venituri suplimentare la bugetul de stat.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
22 noiembrie, 16:04
19
10 651

Filmarea cu o șoferiță care a parcat mașina lângă parc a devenit virală

22 noiembrie, 16:04
19
10 651

O filmare cu o șoferiță care se parchează a devenit virală pe rețelele de socializare.

Filmarea cu o șoferiță care a parcat mașina lângă parc a devenit viralăColaj: știri.md

Potrivit autoblog.md, cazul a avut loc la data de 14 noiembrie pe Aleea Slavei, în preajma monumentului Marinarului Necunoscut din Odesa, transmite Știri.md.

În imaginile video surprinse de camere, vedem că șoferița se parchează, după care decide să-și lase mașina într-un alt loc de parcare.

Astfel, în timpul manevrei în marşarier, aceasta a lovit puternic un Infiniti care s-a pornit din loc. 

După ce a trecut peste câteva scări, maşina s-a oprit la o distanţă de câţiva zeci de metri într-un obstacol. 

Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.

Potrivit autoblog.md, cazul a avut loc la data de 14 noiembrie pe Aleea Slavei, în preajma monumentului Marinarului Necunoscut din Odesa, transmite Știri.md.

În imaginile video surprinse de camere, vedem că șoferița se parchează, după care decide să-și lase mașina într-un alt loc de parcare.

Astfel, în timpul manevrei în marşarier, aceasta a lovit puternic un Infiniti care s-a pornit din loc. 

După ce a trecut peste câteva scări, maşina s-a oprit la o distanţă de câţiva zeci de metri într-un obstacol. 

Din fericire, nimeni nu a avut de suferit.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 noiembrie, 16:46
0
246

Fotbal feminin: Vânzarea biletelor pentru EURO 2022 este în creștere

20 noiembrie, 16:46
0
246

Cererea pentru bilete la turneul final al Campionatului European de fotbal feminin 2022 din Anglia este în continuă creștere și va depăși recordul înregistrat la EURO 2017, când 240.045 spectatori au asistat la meciurile din Olanda.

Fotbal feminin: Vânzarea biletelor pentru EURO 2022 este în creștereFoto: moldpres.md

După ultima fereastră de rezervări online, UEFA a înregistrat 268.000 de solicitări de bilete de la suporteri din 118 ţări, comparativ cu prima fereastră în care au fost vândute 162.000 bilete pentru turneul final găzduit de opt oraşe engleze între 6 şi 31 iulie, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Circa 47% dintre solicitanţi sunt femei şi pentru finala de pe Wembley, alături de alte opt partide, cererile sunt peste capacitatea stadioanelor, astfel că biletele se vor distribui prin tragere la sorţi. 

Cele mai multe cereri pentru turneul final cu 16 echipe provin din Anglia, Irlanda de Nord, Olanda şi Germania, a precizat UEFA.

''Privind numărul de bilete vândute până acum şi cererile primite în cea mai recentă fereastră de vânzare publică, putem spune cu siguranţă că vom doborî recordurile de prezenţă în vara lui 2022, când vom avea în curând vândute aproximativ jumătate din cele 700.000 de bilete disponibile. 

Acest lucru este peste aşteptările noastre, dar, în acelaşi timp nu suntem surprinşi ca în mod clar oamenii nu vor să rateze ceea ce va fi un turneu de neuitat''', a declarat Nadine Kessler, şefa fotbalului feminin de la UEFA.

O ultimă fereastră de vânzare publică, după principiul primul venit, primul servit, este programată în februarie 2022.

Biletele au preţuri cuprinse între 5 şi 50 lire sterline, cu anumite reduceri pentru familiile de patru membri şi pentru copiii sub 16 ani.

După ultima fereastră de rezervări online, UEFA a înregistrat 268.000 de solicitări de bilete de la suporteri din 118 ţări, comparativ cu prima fereastră în care au fost vândute 162.000 bilete pentru turneul final găzduit de opt oraşe engleze între 6 şi 31 iulie, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Circa 47% dintre solicitanţi sunt femei şi pentru finala de pe Wembley, alături de alte opt partide, cererile sunt peste capacitatea stadioanelor, astfel că biletele se vor distribui prin tragere la sorţi. 

Cele mai multe cereri pentru turneul final cu 16 echipe provin din Anglia, Irlanda de Nord, Olanda şi Germania, a precizat UEFA.

''Privind numărul de bilete vândute până acum şi cererile primite în cea mai recentă fereastră de vânzare publică, putem spune cu siguranţă că vom doborî recordurile de prezenţă în vara lui 2022, când vom avea în curând vândute aproximativ jumătate din cele 700.000 de bilete disponibile. 

Acest lucru este peste aşteptările noastre, dar, în acelaşi timp nu suntem surprinşi ca în mod clar oamenii nu vor să rateze ceea ce va fi un turneu de neuitat''', a declarat Nadine Kessler, şefa fotbalului feminin de la UEFA.

O ultimă fereastră de vânzare publică, după principiul primul venit, primul servit, este programată în februarie 2022.

Biletele au preţuri cuprinse între 5 şi 50 lire sterline, cu anumite reduceri pentru familiile de patru membri şi pentru copiii sub 16 ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
20 noiembrie, 12:55
0
431

Circulaţia trenurilor spre România şi Ucraina va fi reluată

20 noiembrie, 12:55
0
431

După mai bine de un an şi jumătate, va fi reluată circulaţia trenurilor de pasageri din Republica Moldova spre România şi Ucraina.

Circulaţia trenurilor spre România şi Ucraina va fi reluatăFoto: railway.md

Întreprinderea de stat Calea Ferată a Moldovei a anunţat că pe 12 decembrie va fi reluată circulaţia trenului de pe cursa Chişinău-Bucureşti. Urmează a fi relansată şi circulaţia trenurilor de pe cursa Chişinău – Kiev, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

În timpul unei vizite în Ucraina, ministrul Infrastructurii şi dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a convenit asupra acestei decizii cu autorităţile de la Kiev.

Potrivit unui comunicat al CFM, din 12 decembrie până la sfârşitul anului, trenul de pe cursa Chişinău-Bucureşti va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chişinău în zilele de joi şi duminică, iar din Bucureşti - în zilele de luni şi vineri. Începând cu 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână, iar costul călătoriei va rămâne neschimbat. CFM a anunţat că tot din decembrie va fi reluată circulaţia trenului de pe ruta Iaşi-Ungheni.

OLEG TOFILAT, director CFM: „Cursa Chişinău-Bucureşti a fosr suspendată din martie 2020, odată cu primele restricţii covid. Practic 1 an şi 9 luni nu s-au făcut curse. Cursele de pasageri nu aduc venituri mari, însă se bucură de popularitate în rândul clienţilor.”

Directorul CFM ne-a comunicat că ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a convenit cu omologul său ucrainean şi asupra reluării circulaţiei trenului de pe ruta Chişinău-Kiev.

OLEG TOFILAT, director CFM: „Cursa Chişinău-Kiev, probabil, va fi operată de către calea ferată din Ucraina, dar ducem discuţii, pentru că sunt aspecte tehnice care trebuiesc soluţionate, inclusiv şi cu partea transnistriană.”

CFM a suferit importante pierderi financiare din cauza restricţiilor de circulaţie a trenurilor de pasageri impuse în perioada pandemiei. Directorul întreprinderii e mulţumit însă că trenurile marfare continua să aducă în schimb tot mai mult profit, transportând în prezent o cantitate de mărfuri de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată în prima jumătate a anului. Potrivit datelor CFM, în timestrul III, Calea Ferată a Moldovei a avut un profit de 32 de milioane de lei.

Întreprinderea de stat Calea Ferată a Moldovei a anunţat că pe 12 decembrie va fi reluată circulaţia trenului de pe cursa Chişinău-Bucureşti. Urmează a fi relansată şi circulaţia trenurilor de pe cursa Chişinău – Kiev, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

În timpul unei vizite în Ucraina, ministrul Infrastructurii şi dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a convenit asupra acestei decizii cu autorităţile de la Kiev.

Potrivit unui comunicat al CFM, din 12 decembrie până la sfârşitul anului, trenul de pe cursa Chişinău-Bucureşti va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chişinău în zilele de joi şi duminică, iar din Bucureşti - în zilele de luni şi vineri. Începând cu 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână, iar costul călătoriei va rămâne neschimbat. CFM a anunţat că tot din decembrie va fi reluată circulaţia trenului de pe ruta Iaşi-Ungheni.

OLEG TOFILAT, director CFM: „Cursa Chişinău-Bucureşti a fosr suspendată din martie 2020, odată cu primele restricţii covid. Practic 1 an şi 9 luni nu s-au făcut curse. Cursele de pasageri nu aduc venituri mari, însă se bucură de popularitate în rândul clienţilor.”

Directorul CFM ne-a comunicat că ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a convenit cu omologul său ucrainean şi asupra reluării circulaţiei trenului de pe ruta Chişinău-Kiev.

OLEG TOFILAT, director CFM: „Cursa Chişinău-Kiev, probabil, va fi operată de către calea ferată din Ucraina, dar ducem discuţii, pentru că sunt aspecte tehnice care trebuiesc soluţionate, inclusiv şi cu partea transnistriană.”

CFM a suferit importante pierderi financiare din cauza restricţiilor de circulaţie a trenurilor de pasageri impuse în perioada pandemiei. Directorul întreprinderii e mulţumit însă că trenurile marfare continua să aducă în schimb tot mai mult profit, transportând în prezent o cantitate de mărfuri de trei ori mai mare faţă de cea înregistrată în prima jumătate a anului. Potrivit datelor CFM, în timestrul III, Calea Ferată a Moldovei a avut un profit de 32 de milioane de lei.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 noiembrie, 12:47
6
1 465

Biletele la meciul Sheriff Tiraspol-Real Madrid, vândute într-o oră

18 noiembrie, 12:47
6
1 465

Se vând mai bine decât pâinea caldă. Biletele puse în vânzare online la cel mai așteptat meci din istoria fotbalului moldovenesc, cel dintre Sheriff Tiraspol și legendarul club spaniol Real Madrid, s-au epuizat într-o oră.

Biletele la meciul Sheriff Tiraspol-Real Madrid, vândute într-o orăFoto: tv6.md

Pentru a vedea duelul dintre gruparea galactică și viespile tiraspolene, microbiștii moldoveni au achitat între 580 și 2.100 de lei, transmite Știri.md cu referire la Tv6.md.

Mai mult decât atât, biletele puse la dispoziție de una dintre agențiile de turism, care organizează deplasarea la meciul de la Tiraspol, au fost și ele vândute într-un timp record.

Menționăm că, din cauza pandemiei, doar 50 la sută din capacitatea stadionului poate fi ocupată de suporteri la partida de pe 24 noiembrie. 

Acum, elevii lui Iurii Vernidub se află pe locul 3 în grupa D a Champions League, cu 6 puncte. Ei au obținut două victorii și două înfrângeri.

Pentru a vedea duelul dintre gruparea galactică și viespile tiraspolene, microbiștii moldoveni au achitat între 580 și 2.100 de lei, transmite Știri.md cu referire la Tv6.md.

Mai mult decât atât, biletele puse la dispoziție de una dintre agențiile de turism, care organizează deplasarea la meciul de la Tiraspol, au fost și ele vândute într-un timp record.

Menționăm că, din cauza pandemiei, doar 50 la sută din capacitatea stadionului poate fi ocupată de suporteri la partida de pe 24 noiembrie. 

Acum, elevii lui Iurii Vernidub se află pe locul 3 în grupa D a Champions League, cu 6 puncte. Ei au obținut două victorii și două înfrângeri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
15 noiembrie, 17:33
0
185

La Odesa a început vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor de la 12 ani

15 noiembrie, 17:33
0
185

Începând cu 15 noiembrie, în policlinicile și centrele de vaccinare din Odesa, copiii de peste 12 ani pot fi vaccinați împotriva coronavirusului, relatează dumskaya.net.

La Odesa a început vaccinarea împotriva COVID-19 a copiilor de la 12 ani

Conform recomandărilor Ministerului Sănătății din Ucraina, de la această vârstă, minorii pot fi vaccinați doar cu vaccinul Pfizer/Comirnaty, a spus directorul Departamentului Municipal de Sănătate, Levon Nikoghosyan, la o ședință a sediului operațional din Primărie, transmite Știri.md.

„În toate spitalele de copii au fost deja deschise săli de vaccinare, medicii au urmat o pregătire specială. Aceștia vor fi vaccinați cu vaccinul Pfizer. Copiii sunt așteptați la vaccinare cu o rudă care va semna acordul pentru vaccinare”, a spus el. 

Copiii cu vârsta de peste 12 ani sunt imunizați cu vaccinuri Pfizer în SUA, Canada, Japonia și Uniunea Europeană.

Conform recomandărilor Ministerului Sănătății din Ucraina, de la această vârstă, minorii pot fi vaccinați doar cu vaccinul Pfizer/Comirnaty, a spus directorul Departamentului Municipal de Sănătate, Levon Nikoghosyan, la o ședință a sediului operațional din Primărie, transmite Știri.md.

„În toate spitalele de copii au fost deja deschise săli de vaccinare, medicii au urmat o pregătire specială. Aceștia vor fi vaccinați cu vaccinul Pfizer. Copiii sunt așteptați la vaccinare cu o rudă care va semna acordul pentru vaccinare”, a spus el. 

Copiii cu vârsta de peste 12 ani sunt imunizați cu vaccinuri Pfizer în SUA, Canada, Japonia și Uniunea Europeană.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
12 noiembrie, 16:40
0
436

Rutele de tren Kiev-Chișinău și Moscova-Chișinău ar putea fi reluate

12 noiembrie, 16:40
0
436

Grupurile de lucru pentru transport feroviar și comunicații s-au convocat în cea de-a 2-a ședință din acest an.

Rutele de tren Kiev-Chișinău și Moscova-Chișinău ar putea fi reluate

Experții de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat aspecte referitoare la organizarea circulației trenurilor internaționale de pasageri de pe rutele „Kiev-Chișinău” și „Moscova-Chișinău”, fiind reiterată propunerea Chișinăului de a relansa deplasarea fără impedimente a acestora și cu garantarea integrității materialului rulant de tracțiune prin perimetrul regiunii transnistrene, transmite Știri.md.

Partea moldovenească a evidențiat că reieșind din necesitarea reducerii sarcinii asupra infrastructurii rutiere de pe întreg teritoriul Republicii Moldova să fie analizate posibilitățile de majorare a volumelor de marfă transportată pe cale ferată cu utilizarea segmentului din Tighina și a celui din stânga Nistrului, în condițiile înlăturării barierelor artificiale și nefondate în calea circulației nestingherite.

Referitor la reiterarea mesajului experților de la Tiraspol de a deschide importul de produse petroliere prin punctul de trecere ,,Slobodca-Colbasna” s-a reamintit că în prezent asemenea importuri au loc prin punctul „Novosaviţcaia-Cuciurgan” (Hotărârea Guvernului nr. 1232/2016) și prin alte puncte agreate între autoritățile competente ale Republicii Moldova și Ucrainei.

Cu privire la tematica plăților pe diverse aspecte din sfera feroviară s-a accentuat că acestea reies din cuantumurile stabilite de cadrul normativ în vigoare, acordurile bilaterale dintre Republica Moldova și statele respective, infrastructura aflată la balanța Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și raționamente tehnice, fiind necesară evitarea dublării acestora și uniformizarea pe întreg teritoriul țării, dar și renunțarea la abordări diferențiate și discriminatorii ce instituie dificultăți injuste.

Experții de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat aspecte referitoare la organizarea circulației trenurilor internaționale de pasageri de pe rutele „Kiev-Chișinău” și „Moscova-Chișinău”, fiind reiterată propunerea Chișinăului de a relansa deplasarea fără impedimente a acestora și cu garantarea integrității materialului rulant de tracțiune prin perimetrul regiunii transnistrene, transmite Știri.md.

Partea moldovenească a evidențiat că reieșind din necesitarea reducerii sarcinii asupra infrastructurii rutiere de pe întreg teritoriul Republicii Moldova să fie analizate posibilitățile de majorare a volumelor de marfă transportată pe cale ferată cu utilizarea segmentului din Tighina și a celui din stânga Nistrului, în condițiile înlăturării barierelor artificiale și nefondate în calea circulației nestingherite.

Referitor la reiterarea mesajului experților de la Tiraspol de a deschide importul de produse petroliere prin punctul de trecere ,,Slobodca-Colbasna” s-a reamintit că în prezent asemenea importuri au loc prin punctul „Novosaviţcaia-Cuciurgan” (Hotărârea Guvernului nr. 1232/2016) și prin alte puncte agreate între autoritățile competente ale Republicii Moldova și Ucrainei.

Cu privire la tematica plăților pe diverse aspecte din sfera feroviară s-a accentuat că acestea reies din cuantumurile stabilite de cadrul normativ în vigoare, acordurile bilaterale dintre Republica Moldova și statele respective, infrastructura aflată la balanța Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și raționamente tehnice, fiind necesară evitarea dublării acestora și uniformizarea pe întreg teritoriul țării, dar și renunțarea la abordări diferențiate și discriminatorii ce instituie dificultăți injuste.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...