Presiuni UE pentru presa liberă: PAS va ceda controlul la CA și TRM
Majoritatea parlamentară PAS propune modificarea unor prevederi din Codul Audiovizualului, chiar înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, prevederi care în 2021 i-au permis să-și numească propriii oameni în fruntea Consiliului Audiovizualului și a companiei publice Teleradio-Moldova.

Decizia vine în contextul presiunilor din partea Uniunii Europene pentru întărirea independenței mass-mediei, dar și al riscului politic ca, în cazul pierderii alegerilor, noile reguli să fie folosite împotriva actualei guvernări. Proiectul de lege a fost înregistrat pe 29 mai, cu doar câteva săptămâni înainte de reuniunea Consiliului de Asociere Moldova - UE. În poziția oficială prezentată pe 4 iunie, UE a cerut Chișinăului să întărească independența Consiliului Audiovizualului și a Teleradio-Moldova, precum și să sporească transparența privind finanțarea și proprietarii media, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.
Noua versiune a Codului Audiovizualului elimină posibilitatea ca Parlamentul să demită conducerea acestor instituții doar prin respingerea rapoartelor anuale. Se propune și o reducere a numărului de membri ai Consiliului Audiovizualului numiți de Parlament, în favoarea reprezentanților societății civile. În plus, mandatele membrilor vor fi limitate, iar reconfirmarea va fi permisă doar o dată.
PAS justifică schimbările ca fiind parte din angajamentele de aderare la UE. Liliana Nicolaescu-Onofrei, președintele Comisiei parlamentare mass-media, spune că prevederile din 2021 au fost temporare și recunoaște că noul proiect „reia în proporție de 99%” vechiul model, adaptat la recomandările Consiliului Europei.
Proiectul include și un nou regim de sancțiuni pentru televiziunile care încalcă legislația: amenzi de până la 200.000 de lei și suspendarea licențelor în cazuri grave și repetate.
Totuși, una dintre cele mai controversate prevederi rămâne neschimbată: posibilitatea ca licențele televiziunilor să fie suspendate de către Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, condus de prim-ministru. Acest mecanism a fost instituit după expirarea stării de urgență, în 2023, și permite Guvernului să intervină în funcționarea televiziunilor pe criterii administrative, nu legate de conținut.
Un exemplu recent este suspendarea pentru 60 de zile a postului TVC 21, la sfârșitul lunii martie. Guvernul a invocat lipsa transparenței în structura de proprietate. Potrivit Lilianei Nicolaescu-Onofrei, mecanismul vizează doar transparența financiară și nu va fi modificat.
Totuși, experții media sunt critici. Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, avertizează că acest mecanism este unul dintre motivele pentru care R. Moldova a fost retrogradată în clasamentele internaționale privind libertatea presei.