Preotul Anatolie Gîrbu cioplește în lemn, care devine, după o vreme, icoană sau alt obiect de cult. Ziua, preotul e la biserică și la școala din sat, unde are ore de religie, iar când vine acasă, se transformă în meșter lemnar, transmite Știri.md cu referire la Jurnaltv.md.

Lemnul trece prin mai multe etape de prelucrare pentru a ajunge la rezultatul dorit, explică Anatolie Gîrbu.

Anatolie Gîrbu, preot: "În ansamblu se lucrează. Dacă ai prelucrat o bucată trebuie să prelucrezi și alte bucăți. Faci operațiuni pentru mai multe bucați."

Uneltele pe care le are acum îi ușurează munca, dar înainte lucrurile stăteau altfel.

Anatolie Gîrbu, preot: "Nu e acea ștampilă cum era pe timpuri. Stăteau și pierdeau mult timp pentru modificarea literelor ca să formeze un cuvânt și mai apoi o propoziție. Acum am ștampilele gata. Sunt din bucăți. Deci sunt câteva ștampile."

Îndeletnicirea se trage încă din copilărie, când făcea primele încercări în cioplitul lemnului.

Anatolie Gîrbu, preot: "Fiind cel mai mic din familie, am început să meșteșugăresc. Tot de ce era nevoie făceam cu mâinile mele."

Preotul a participat la târguri atât naționale, cât și internaționale.

Anatolie Gîrbu, preot: "Aici avem o parte din expozițiile de la noi și de peste hotare. În Bulgaria, Rusia, Portugalia."

În casă are o masă, tot de el făcută. E foarte mare. A fost nevoie de patru oameni, s-o aducă în casă.

Anatolie Gîrbu, preot: "Tot șlefuitul a fost făcut de mine. I-am pus picioarele și astăzi stă bine aici. Își așteaptă oaspeții."

Preotul știe secretele unui lemn bun.

Anatolie Gîrbu, preot: "Așa cum oamenii caută lemne pentru foc, așa eu caut lemn pentru icoane. Dacă lumea pune acel lemn pe foc, eu îi dau viață. Fac o icoană ca să fie în casa creștinului. Mai merg prin pădure, mai strâng vreascuri uscate."

Anatolie Gîrbu a inițiat construcția bisericii din sat, iar în curtea lăcașului planifică să facă un muzeu, unde vor fi expuse și lucruri adunate sau confecționate de el.