7 dec, 2021 16:00
14
16 363

Precizări oficiale: Ce au făcut un deputat PAS și câțiva jurnaliști în SUA

7 dec, 2021 16:00
14
16 363

Deputatul PAS, Radu Marian, împreună cu câțiva jurnaliști din Republica Moldova, a mers pentru câteva zile în Las Vegas, SUA.

Precizări oficiale: Ce au făcut un deputat PAS și câțiva jurnaliști în SUAColaj: știri.md

Scopul vizitei a fost participarea la Convenția Moldo-Americană, care se desfășoară anual în diferite locații din SUA și este organizată și finanțată exclusiv din banii comunității moldovenilor din America de Nord, transmite Știri.md.

Pe lângă deputatul Radu Marian, la eveniment au participat și Alexandru Cozer, Dorin Galben, Emilian Crețu.

Membra comitetului de organizare a Convenției Moldo-Americane, Elena Dragalin, a venit cu mai multe precizări oficiale ce țin de eveniment, pentru Știri.md:

''Convenția Moldo-Americană este o platformă de comunicare, care întrunește moldovenii din America de Nord la un eveniment anual. Fiecare ediție se desfășoară în diferite orașe pentru a consolida comunitățile locale și a le da oportunitatea de a fi gazde. 

Anul acesta, între 3 și 5 decembrie, s-a desfășurat cea de-a 7-a ediție a Convenției în orașul Las Vegas, unde avem o comunitate frumoasă și unită, care ne-a făcut să ne simțim extraordinar de bine pe cei veniți din alte părți. Am avut peste 200 de participanți din 17 state din SUA și două provincii din Canada.

Evenimentul este organizat și finanțat în exclusivitate de către comunitate. Optăm să nu avem finanțări din alte părți pentru a ne menține libertatea de a alege subiectele care se discută, cine sunt invitații, locul unde se va desfășura evenimentul etc. 

MAC este un eveniment comunitar, fără vreo afiliere politică sau de alt fel și răspunde intereselor comunității de moldoveni din America de Nord. 

Anul acesta am avut o susținere financiară mult mai mare ca de obicei. La unul dintre evenimentele organizate în cadrul Convenției, și anume Afternoon Tea with the Ambassador, unde sponsorii evenimentului s-au întâlnit la o cană de ceai cu ambasadorul Eugen Caras, s-a remarcat faptul că deschiderea antreprenorilor noștri de a finanța acest eveniment se datorează și schimbărilor spre bine pe care le anticipăm că vor avea loc acasă, în Moldova. Comunitatea este gata să sprijine reformele și să pună umărul.

Anume de aceasta la ediția din acest an a fost invitat și parlamentarul Radu Marian. Majoritatea participanților sunt din generația dlui Marian și atunci când am făcut invitația am ținut cont anume de acest fapt. 

Ne-am dorit o comunicare deschisă și fără bariere și cred că ne-a reușit. Radu s-a integrat imediat în comunitate și în acest weekend dumnealui a fost unul dintre noi, participanții la eveniment. Dar știu că se întoarce acasă cu un șir de subiecte la care să găsească răspunsul împreună cu colegii din Parlament. 

Printre acestea se numără dubla taxare, necesitatea de a simplifica vămuirea ajutoarelor sociale, serviciile consulare pe teritoriul a două state imense, precum sunt SUA și Canada, și unde avem doar câte un consulat pe coasta de Est și multe alte probleme, dar și sugestii despre cum ar putea fi îmbunătățite lucrurile. 

De exemplu, de la tribuna Convenției a venit sugestia de a include o nouă disciplină în curriculumul academic care ar pregăti specialiști în logistică. 

O bună parte dintre antreprenorii noștri activează anume în acest domeniu și ar dori să-și extindă businessul în Republica Moldova creând locuri de muncă și plătind impozite, dacă acestea ar fi calculate într-un mod echitabil de care să beneficieze atât statul, cât și cei care investesc. Antreprenorii noștri își doresc să aibă o activitate economică în Moldova care sa fie transparentă, în limitele legii și care să fie reciproc avantajoasă.

La eveniment am avut și invitați din rândul presei, selecția cărora s-a făcut în primul rând pe criteriul de integritate și consecvență, dar trebuie să recunosc că ne-am gândit și la demografia participanților. Ne-am dorit ca atmosfera să fie relaxată, întrebările și răspunsurile să curgă în ambele direcții fără șovăială și inhibiții. 

Dorin Galben și Alexandru Cozer au reușit să se încadreze în comunitate, dar și să-i facă pe participanți să se deschidă și să le povestească despre viața lor de aici. Diaspora mereu a sprijinit presa independentă în condițiile în care legislația în vigoare îi protejează mai puțin. Mulți dintre noi sunt patroni ai publicațiilor și posturilor independente, suntem multipli abonați și ne străduim să susținem sursele de informație în care avem încredere. Anume din această cauză drumul și cazarea lui Dorin și ale lui Alex au fost achitate din contul Convenției, la care au contribuit sponsorii noștri. A fost un lucru mic pe care l-am putut face ca să-i avem ca invitați.

Conventia susține și oamenii de artă de acasă în orice mod posibil. Pe Emilian Crețu participanții la Convenție l-au văzut în alt fel decât pe ecranele de sticlă. Emilian a participat în calitate de prezentator în panelul Cultură și ne-a povestit despre cum e să fii artist, cetățean activ și influencer în Moldova. Dora ne-a lipsit, dar ne-am bucurat să-l cunoaștem pe Emilian - omul, actorul si cetățeanul. Drumul și cazarea lui Emilian au fost, de asemenea, achitate din contul Convenției.

Sergiu Cumatrenco și Ion Borș au fost incluși în agendă deja când bugetul era făcut și ne-am permis să le achităm doar cazarea. 

Noi suntem la ediția a 7-a, ne-am organizat în diferite perioade când pe scena politică erau oameni diferiți. Dar mereu ne-am autofinanțat și nimeni nu ne poate spune despre ce să vorbim sau să nu vorbim'', a declarat Elena Dragalin.

Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat pentru Știri.md că cheltuielile curente și cele pentru biletul de avion au fost acoperite atât de partidul PAS, cât și de el.

Scopul vizitei a fost participarea la Convenția Moldo-Americană, care se desfășoară anual în diferite locații din SUA și este organizată și finanțată exclusiv din banii comunității moldovenilor din America de Nord, transmite Știri.md.

Pe lângă deputatul Radu Marian, la eveniment au participat și Alexandru Cozer, Dorin Galben, Emilian Crețu.

Membra comitetului de organizare a Convenției Moldo-Americane, Elena Dragalin, a venit cu mai multe precizări oficiale ce țin de eveniment, pentru Știri.md:

''Convenția Moldo-Americană este o platformă de comunicare, care întrunește moldovenii din America de Nord la un eveniment anual. Fiecare ediție se desfășoară în diferite orașe pentru a consolida comunitățile locale și a le da oportunitatea de a fi gazde. 

Anul acesta, între 3 și 5 decembrie, s-a desfășurat cea de-a 7-a ediție a Convenției în orașul Las Vegas, unde avem o comunitate frumoasă și unită, care ne-a făcut să ne simțim extraordinar de bine pe cei veniți din alte părți. Am avut peste 200 de participanți din 17 state din SUA și două provincii din Canada.

Evenimentul este organizat și finanțat în exclusivitate de către comunitate. Optăm să nu avem finanțări din alte părți pentru a ne menține libertatea de a alege subiectele care se discută, cine sunt invitații, locul unde se va desfășura evenimentul etc. 

MAC este un eveniment comunitar, fără vreo afiliere politică sau de alt fel și răspunde intereselor comunității de moldoveni din America de Nord. 

Anul acesta am avut o susținere financiară mult mai mare ca de obicei. La unul dintre evenimentele organizate în cadrul Convenției, și anume Afternoon Tea with the Ambassador, unde sponsorii evenimentului s-au întâlnit la o cană de ceai cu ambasadorul Eugen Caras, s-a remarcat faptul că deschiderea antreprenorilor noștri de a finanța acest eveniment se datorează și schimbărilor spre bine pe care le anticipăm că vor avea loc acasă, în Moldova. Comunitatea este gata să sprijine reformele și să pună umărul.

Anume de aceasta la ediția din acest an a fost invitat și parlamentarul Radu Marian. Majoritatea participanților sunt din generația dlui Marian și atunci când am făcut invitația am ținut cont anume de acest fapt. 

Ne-am dorit o comunicare deschisă și fără bariere și cred că ne-a reușit. Radu s-a integrat imediat în comunitate și în acest weekend dumnealui a fost unul dintre noi, participanții la eveniment. Dar știu că se întoarce acasă cu un șir de subiecte la care să găsească răspunsul împreună cu colegii din Parlament. 

Printre acestea se numără dubla taxare, necesitatea de a simplifica vămuirea ajutoarelor sociale, serviciile consulare pe teritoriul a două state imense, precum sunt SUA și Canada, și unde avem doar câte un consulat pe coasta de Est și multe alte probleme, dar și sugestii despre cum ar putea fi îmbunătățite lucrurile. 

De exemplu, de la tribuna Convenției a venit sugestia de a include o nouă disciplină în curriculumul academic care ar pregăti specialiști în logistică. 

O bună parte dintre antreprenorii noștri activează anume în acest domeniu și ar dori să-și extindă businessul în Republica Moldova creând locuri de muncă și plătind impozite, dacă acestea ar fi calculate într-un mod echitabil de care să beneficieze atât statul, cât și cei care investesc. Antreprenorii noștri își doresc să aibă o activitate economică în Moldova care sa fie transparentă, în limitele legii și care să fie reciproc avantajoasă.

La eveniment am avut și invitați din rândul presei, selecția cărora s-a făcut în primul rând pe criteriul de integritate și consecvență, dar trebuie să recunosc că ne-am gândit și la demografia participanților. Ne-am dorit ca atmosfera să fie relaxată, întrebările și răspunsurile să curgă în ambele direcții fără șovăială și inhibiții. 

Dorin Galben și Alexandru Cozer au reușit să se încadreze în comunitate, dar și să-i facă pe participanți să se deschidă și să le povestească despre viața lor de aici. Diaspora mereu a sprijinit presa independentă în condițiile în care legislația în vigoare îi protejează mai puțin. Mulți dintre noi sunt patroni ai publicațiilor și posturilor independente, suntem multipli abonați și ne străduim să susținem sursele de informație în care avem încredere. Anume din această cauză drumul și cazarea lui Dorin și ale lui Alex au fost achitate din contul Convenției, la care au contribuit sponsorii noștri. A fost un lucru mic pe care l-am putut face ca să-i avem ca invitați.

Conventia susține și oamenii de artă de acasă în orice mod posibil. Pe Emilian Crețu participanții la Convenție l-au văzut în alt fel decât pe ecranele de sticlă. Emilian a participat în calitate de prezentator în panelul Cultură și ne-a povestit despre cum e să fii artist, cetățean activ și influencer în Moldova. Dora ne-a lipsit, dar ne-am bucurat să-l cunoaștem pe Emilian - omul, actorul si cetățeanul. Drumul și cazarea lui Emilian au fost, de asemenea, achitate din contul Convenției.

Sergiu Cumatrenco și Ion Borș au fost incluși în agendă deja când bugetul era făcut și ne-am permis să le achităm doar cazarea. 

Noi suntem la ediția a 7-a, ne-am organizat în diferite perioade când pe scena politică erau oameni diferiți. Dar mereu ne-am autofinanțat și nimeni nu ne poate spune despre ce să vorbim sau să nu vorbim'', a declarat Elena Dragalin.

Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat pentru Știri.md că cheltuielile curente și cele pentru biletul de avion au fost acoperite atât de partidul PAS, cât și de el.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

28 dec, 2021 19:34
0
582

Circa 1.000 de moldoveni traversează zilnic frontiera de la Costești

28 dec, 2021 19:34
0
582

Moldovenii care muncesc peste hotare revin de sărbători acasă, pentru a fi alături de cei dragi. În această perioadă, la Punctul Vamal Costești, fluxul de oameni s-a dublat.

Circa 1.000 de moldoveni traversează zilnic frontiera de la Costești

Zilnic, frontiera este traversată de aproximativ 1.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Țările din care vin cei mai mulți concetățeni de-ai noștri sunt Franța, Germania, Spania, Cehia, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Victor Sochircă este originar din Soroca. A circulat cu automobilul tocmai 2.500 km, din Franța până în Moldova.

Părinții și bunicii încă nu știu că în câteva ore Victor urmează să le bată în ușă. Tânărul spune că își vizitează rudele o dată în an, pentru ca să le fie alături măcar la sărbătorile de iarnă. 

„Din Franța vin. Da, sunt de 13 ani acolo deja, sunt stabil acolo. Părinții, buneii, am venit să le fac o surpriză de sărbători că ei nu știu că eu vin. E foarte important să sărbătorim împreună, mai ales cât sunt părinții în viață. Recomand la toată lumea să vină, să se vaccineze în primul rând”, ne-a spus Victor.

„Sărbătorile vin cu un flux puțin mai crescut. După statistică, timp de 24 de ore în jur de 700-1.000 de persoane, iar mijloace de transport în jur de 200-300 de mijloace”, a spus Marin Ucraineț, angajat al Sectorului Poliţiei de Frontieră „Costești” al DR Nord.

Iar cei care nu pot reveni acasă de sărbători transmit colete cu tot felul de bunătăți, pentru ca măcar așa să-i bucure pe oamenii dragi.

„În mare parte, sunt așteptați la ieșirea din cadrul Postului Vamal. Sunt așteptați de obicei de rude, părinți, fii și feciori. În coletele transmise sunt în marea majoritate dulciuri, produse alimentare sau tehnică de uz casnic în limitele cadrului legal”, a spus Ion Lungu, angajat al Postului Vamal Costești.

Domnul Mandalac, din satul Pârjota, raionul Râșcani, a venit acasă din Germania pentru a-și revedea casa părintească, deși pe acolo demult nu a călcat picior de om. Familia lui s-a împrăștiat prin toată lumea.

Bărbatul a venit acum acasă, pentru că acestea sunt unicele zile din an când poate să facă ordine prin casă și în ograda unde a copilărit.

„Da, de sărbători acasă am venit. Cu munca sunt de vreo 5 ani. Să văd casa, că e plină de buruieni și trebuie să mă duc să le prășesc”, a spus bărbatul.

Pe acest bărbat îl așteaptă acasă mama-soacră. El spune că atâta timp cât aceasta va fi în viață, va reveni în Moldova, ca să întâlnească Anul Nou alături de ea.

„Am venit să sărbătorim, da. Cât mai avem la cine veni, am venit să sărbătorim. Venim de la Alba Iulia, de la Sibiu și Alba Iulia. Da, ne așteaptă mama-soacră”, ne-a spus bărbatul.

Sunt și din cei care se întorc pentru a-și aduce părinții, care au sărbătorit Crăciunul peste hotare. Din cauza serviciului, nu vor putea să întâlnească Anul Nou împreună.

„O aduc pe mama mea. Am petrecut sărbătorile de iarnă, mai exact, am petrecut Crăciunul acasă, la Suceava, iar acum venim în Republica Moldova. Ne plac sărbătorile. Nu, mă întorc înapoi, că... situația este așa că trebuie să fiu înapoi”, a spus bărbatul.

„Super! La cel mai înalt nivel”, a spus bărbatul revenit de peste hotare.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele cinci zile, aproape 145.000 de moldoveni au intrat în ţară.

Zilnic, frontiera este traversată de aproximativ 1.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Țările din care vin cei mai mulți concetățeni de-ai noștri sunt Franța, Germania, Spania, Cehia, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Victor Sochircă este originar din Soroca. A circulat cu automobilul tocmai 2.500 km, din Franța până în Moldova.

Părinții și bunicii încă nu știu că în câteva ore Victor urmează să le bată în ușă. Tânărul spune că își vizitează rudele o dată în an, pentru ca să le fie alături măcar la sărbătorile de iarnă. 

„Din Franța vin. Da, sunt de 13 ani acolo deja, sunt stabil acolo. Părinții, buneii, am venit să le fac o surpriză de sărbători că ei nu știu că eu vin. E foarte important să sărbătorim împreună, mai ales cât sunt părinții în viață. Recomand la toată lumea să vină, să se vaccineze în primul rând”, ne-a spus Victor.

„Sărbătorile vin cu un flux puțin mai crescut. După statistică, timp de 24 de ore în jur de 700-1.000 de persoane, iar mijloace de transport în jur de 200-300 de mijloace”, a spus Marin Ucraineț, angajat al Sectorului Poliţiei de Frontieră „Costești” al DR Nord.

Iar cei care nu pot reveni acasă de sărbători transmit colete cu tot felul de bunătăți, pentru ca măcar așa să-i bucure pe oamenii dragi.

„În mare parte, sunt așteptați la ieșirea din cadrul Postului Vamal. Sunt așteptați de obicei de rude, părinți, fii și feciori. În coletele transmise sunt în marea majoritate dulciuri, produse alimentare sau tehnică de uz casnic în limitele cadrului legal”, a spus Ion Lungu, angajat al Postului Vamal Costești.

Domnul Mandalac, din satul Pârjota, raionul Râșcani, a venit acasă din Germania pentru a-și revedea casa părintească, deși pe acolo demult nu a călcat picior de om. Familia lui s-a împrăștiat prin toată lumea.

Bărbatul a venit acum acasă, pentru că acestea sunt unicele zile din an când poate să facă ordine prin casă și în ograda unde a copilărit.

„Da, de sărbători acasă am venit. Cu munca sunt de vreo 5 ani. Să văd casa, că e plină de buruieni și trebuie să mă duc să le prășesc”, a spus bărbatul.

Pe acest bărbat îl așteaptă acasă mama-soacră. El spune că atâta timp cât aceasta va fi în viață, va reveni în Moldova, ca să întâlnească Anul Nou alături de ea.

„Am venit să sărbătorim, da. Cât mai avem la cine veni, am venit să sărbătorim. Venim de la Alba Iulia, de la Sibiu și Alba Iulia. Da, ne așteaptă mama-soacră”, ne-a spus bărbatul.

Sunt și din cei care se întorc pentru a-și aduce părinții, care au sărbătorit Crăciunul peste hotare. Din cauza serviciului, nu vor putea să întâlnească Anul Nou împreună.

„O aduc pe mama mea. Am petrecut sărbătorile de iarnă, mai exact, am petrecut Crăciunul acasă, la Suceava, iar acum venim în Republica Moldova. Ne plac sărbătorile. Nu, mă întorc înapoi, că... situația este așa că trebuie să fiu înapoi”, a spus bărbatul.

„Super! La cel mai înalt nivel”, a spus bărbatul revenit de peste hotare.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele cinci zile, aproape 145.000 de moldoveni au intrat în ţară.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
9 ianuarie, 09:22
6
1 500

Emoții și lacrimi la Aeroport: Moldovenii revin la muncă peste hotare

9 ianuarie, 09:22
6
1 500

Perioada sărbătorilor de iarnă se încheie, iar basarabenii stabiliţi peste hotare sunt nevoiţi să se despartă din nou de cei apropiaţi şi să revină la muncă sau la studii.

Emoții și lacrimi la Aeroport: Moldovenii revin la muncă peste hotareFoto: știri.md

Mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost acasă de sărbători. Au venit bucuroşi, dar părăsesc cu tristeţe locul de baştină, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Aeroportul Internaţional Chişinău era astăzi plin de cetăţeni ai Republicii Moldova stabiliţi peste hotare.

Anglia, Irlanda, Italia şi Franţa au fost principalele destinaţii ale basarabenilor, care şi-au luat concediu de sărbători pentru a reveni acasă.

„Foarte bine, plăcut, frumos, am prins un pic de zăpadă. Doar că concediul tot timpul e cam scurt şi acum cu restricţiile astea e foarte greu să ajuni acasă la cei dragi.

Plecaţi cu nostalgie văd. Da, cu rupere de inimă. Plecăm departe de ce dragi, bătrânii noştri, fraţi, surori, dar nu avem încotro, ne ducem într-un loc mai bun. Dacă aici nu ni se oferă nimic, nicio şansă la viaţă.

Ne-am întâlnit după atâţia ani, a fost foarte interesat. Cât timp n-aţi fost acasă? Vreo 4-5 ani precis. Cum aţi sărbătorit Crăciunul, Revelionul?

Cu familia, cu prietenii, chiar a fost super. -Să ne spuneţi văr rog dacă v-aţi luat bucate tradiţionale moldoveneşti cu voi? Sigur, mama soacră o pus tot în geantă. Noi zburăm în Dublin.

Aţi fost acasă de sărbători, cum a fost ? Foarte scurtă vacanţă, s-a dorit mai lungă, în schimb am reuşit de toate, am văzut părinţii, am petrecut timpul bun cu prietenii.  Îmi pare bine că am avut aşa ocazie, a mai rămas doar rândul ăsta lung să-l trecem de la înregistrare”.

Basarabenii se despart cu greu de casă. La fel se simt şi cei care rămân să-i aştepte.

„Era mai bine aici, poate stăteam toţi împreună, dar cu părere de rău asta-i situaţia, nu avem ce face, trebuie să-i petrecem, trebuie să-i primim, cu greu, cum este, dar cred că acolo e mai bine”.

Şi la autogara centrală din Chişinău am întâlnit oameni, care au revenit acasă de sărbători, iar acum se întorc la muncă sau la studii în România.

„Sunt bucuros că am venit. Am sărbătorit cu familia, cu prietenii, mi-a plăcut. Cât timp aţi stat? Am stat două săptămâni.  Au pus părinţii ceva bucate tradiţionale moldoveneşti? Da, desigur. Roşii în borcane, costiţe, ciocolate moldoveneşti. Extraordinar, cu pandemia asta, am petrecut în familie”.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele 24 de ore din Republica Moldova au plecat peste 15 mii de oameni.

Mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost acasă de sărbători. Au venit bucuroşi, dar părăsesc cu tristeţe locul de baştină, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.

Aeroportul Internaţional Chişinău era astăzi plin de cetăţeni ai Republicii Moldova stabiliţi peste hotare.

Anglia, Irlanda, Italia şi Franţa au fost principalele destinaţii ale basarabenilor, care şi-au luat concediu de sărbători pentru a reveni acasă.

„Foarte bine, plăcut, frumos, am prins un pic de zăpadă. Doar că concediul tot timpul e cam scurt şi acum cu restricţiile astea e foarte greu să ajuni acasă la cei dragi.

Plecaţi cu nostalgie văd. Da, cu rupere de inimă. Plecăm departe de ce dragi, bătrânii noştri, fraţi, surori, dar nu avem încotro, ne ducem într-un loc mai bun. Dacă aici nu ni se oferă nimic, nicio şansă la viaţă.

Ne-am întâlnit după atâţia ani, a fost foarte interesat. Cât timp n-aţi fost acasă? Vreo 4-5 ani precis. Cum aţi sărbătorit Crăciunul, Revelionul?

Cu familia, cu prietenii, chiar a fost super. -Să ne spuneţi văr rog dacă v-aţi luat bucate tradiţionale moldoveneşti cu voi? Sigur, mama soacră o pus tot în geantă. Noi zburăm în Dublin.

Aţi fost acasă de sărbători, cum a fost ? Foarte scurtă vacanţă, s-a dorit mai lungă, în schimb am reuşit de toate, am văzut părinţii, am petrecut timpul bun cu prietenii.  Îmi pare bine că am avut aşa ocazie, a mai rămas doar rândul ăsta lung să-l trecem de la înregistrare”.

Basarabenii se despart cu greu de casă. La fel se simt şi cei care rămân să-i aştepte.

„Era mai bine aici, poate stăteam toţi împreună, dar cu părere de rău asta-i situaţia, nu avem ce face, trebuie să-i petrecem, trebuie să-i primim, cu greu, cum este, dar cred că acolo e mai bine”.

Şi la autogara centrală din Chişinău am întâlnit oameni, care au revenit acasă de sărbători, iar acum se întorc la muncă sau la studii în România.

„Sunt bucuros că am venit. Am sărbătorit cu familia, cu prietenii, mi-a plăcut. Cât timp aţi stat? Am stat două săptămâni.  Au pus părinţii ceva bucate tradiţionale moldoveneşti? Da, desigur. Roşii în borcane, costiţe, ciocolate moldoveneşti. Extraordinar, cu pandemia asta, am petrecut în familie”.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, în ultimele 24 de ore din Republica Moldova au plecat peste 15 mii de oameni.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
16 ianuarie, 18:16
3
2 229

Povestea unei tinere care a deschis un restaurant moldovenesc la Tokyo

16 ianuarie, 18:16
3
2 229

A cucerit Japonia cu bucate moldoveneşti. Diana Kurata, originară din Chişinău, locuieşte de 20 de ani în ţara soarelui răsare şi a deschis un restaurant cu specific moldovenesc la Tokyo. Ea spune că datorită localului său se simte cu adevărat acasă, chiar dacă este la mii de kilometri distanță.

Povestea unei tinere care a deschis un restaurant moldovenesc la TokyoFoto: publika.md

Diana ne-a povestit că a plecat pentru prima oară în Japonia doar pentru o lună, după care a înţeles că aceasta este ţara în care vrea să trăiască. Femeia spune că în scurt timp şi-a întâlnit viitorul soţ şi a întemeiat o familie acolo, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

"Cu timpul am născut fetiţa prima, apoi băiatul. S-au dus copiii la grădiniţă, am început eu să învăţ limba, să înţeleg mai multe", a spus moldoveanca.

Diana spune că ideea de a deschide un restaurant moldovenesc în Tokyo i-a venit în timp ce stătea în concediu de maternitate. Femeia spune a fost inspirată de bucatele pregătite de bunica ei de la ţară.

"I-am spus hai să încercăm să facem un restaurat moldovenesc în Japonia, că nu este în Japonia nimic. Fiindcă şi vinurile sunt gustoase la noi şi mâncarea e foarte super. Şi i-am spus hai să facem, aşa mi-a venit o idee spontană vreau să-şi spun", a menţionat conaţionala.

Diana ne-a făcut o excursie prin localul ei, pe care l-a numit "Noroc".

Pragul restaurantului este călcat în mare parte de japonezi care iubesc mâncarea noastră tradiţională. Diana spune că pregăteşte singură bucatele.

"Japonezilor le place chestia să se ducă să guste ceva nou, pe ei trebuie să îi uimeşti nu doar că le-ai pus ceva, dar să le spui istorii", a precizat Diana Kurata.

Diana Kurata ne-a mai povestit că împreună cu mai mulţi japonezi planifică să vină în ţara noastră pentru a le face o excursie.

Diana ne-a povestit că a plecat pentru prima oară în Japonia doar pentru o lună, după care a înţeles că aceasta este ţara în care vrea să trăiască. Femeia spune că în scurt timp şi-a întâlnit viitorul soţ şi a întemeiat o familie acolo, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

"Cu timpul am născut fetiţa prima, apoi băiatul. S-au dus copiii la grădiniţă, am început eu să învăţ limba, să înţeleg mai multe", a spus moldoveanca.

Diana spune că ideea de a deschide un restaurant moldovenesc în Tokyo i-a venit în timp ce stătea în concediu de maternitate. Femeia spune a fost inspirată de bucatele pregătite de bunica ei de la ţară.

"I-am spus hai să încercăm să facem un restaurat moldovenesc în Japonia, că nu este în Japonia nimic. Fiindcă şi vinurile sunt gustoase la noi şi mâncarea e foarte super. Şi i-am spus hai să facem, aşa mi-a venit o idee spontană vreau să-şi spun", a menţionat conaţionala.

Diana ne-a făcut o excursie prin localul ei, pe care l-a numit "Noroc".

Pragul restaurantului este călcat în mare parte de japonezi care iubesc mâncarea noastră tradiţională. Diana spune că pregăteşte singură bucatele.

"Japonezilor le place chestia să se ducă să guste ceva nou, pe ei trebuie să îi uimeşti nu doar că le-ai pus ceva, dar să le spui istorii", a precizat Diana Kurata.

Diana Kurata ne-a mai povestit că împreună cu mai mulţi japonezi planifică să vină în ţara noastră pentru a le face o excursie.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 12:11
0
2 398

Cum s-a încheiat un proiect pentru diasporă ce a trecut pe la Sandu, Șor și PSRM

13 ianuarie, 12:11
0
2 398

Guvernul a avizat negativ, ieri, proiectul care prevede acordarea posibilității moldovenilor, inclusiv cetățenilor care își schimbă domiciliu sau reședința dintr-o țară străină în Republica Moldova, de a introduce pe teritoriul vamal al R. Moldova bunuri de uz personal, inclusiv un mijloc de transport per familie clasificat la poziția tarifară 8703.

Cum s-a încheiat un proiect pentru diasporă ce a trecut pe la Sandu, Șor și PSRMFoto: zdg.md

Calculele efectuate de Executiv arată că în urma susținerii inițiativei respective, potențialul impact maxim asupra bugetului public național ar constitui estimativ 1.006,1 mln. lei anual, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

„Astfel, susținerea inițiativei date va avea ca efect diminuarea încasărilor la buget, iar o eventuală acceptare și implementare a acesteia ar determina necesitatea replanificării veniturilor și cheltuielilor bugetare, în contextul în care art. 131 alin. (6) din Constituția Republicii Moldova, prevede că nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, se arată în notă.

Inițial, la mijlocul lunii iunie 2021, șefa statului anunța despre un astfel de proiect. Atunci, aceasta declara că speră să obțină sprijinul următorului parlament pentru adoptarea proiectului de lege, iar pentru concetățenii să fie un argument în plus ca să revină acasă.

În aceeași zi, Marina Tauber și Gheorghe Cavcaliuc o acuzau pe Maia Sandu de „furt intelectual”. Tauber spunea că proiectul „este aproape identic cu un proiect propus în aprilie 2020 de Partidul „Șor”, pe care atunci Partidul Acțiune și Solidaritate l-a numit populist și a refuzat să-l voteze”, iar Cavcaliuc declara că proiectul este „un plagiat sau furt intelectual”.

Totuși, potrivit notei Guvernului, proiectul care a fost avizat negativ nu a venit din partea președintei, dar din partea unui grup de deputați ai BCS. Acesta a fost înregistrat pe 9 august.

Calculele efectuate de Executiv arată că în urma susținerii inițiativei respective, potențialul impact maxim asupra bugetului public național ar constitui estimativ 1.006,1 mln. lei anual, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

„Astfel, susținerea inițiativei date va avea ca efect diminuarea încasărilor la buget, iar o eventuală acceptare și implementare a acesteia ar determina necesitatea replanificării veniturilor și cheltuielilor bugetare, în contextul în care art. 131 alin. (6) din Constituția Republicii Moldova, prevede că nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, se arată în notă.

Inițial, la mijlocul lunii iunie 2021, șefa statului anunța despre un astfel de proiect. Atunci, aceasta declara că speră să obțină sprijinul următorului parlament pentru adoptarea proiectului de lege, iar pentru concetățenii să fie un argument în plus ca să revină acasă.

În aceeași zi, Marina Tauber și Gheorghe Cavcaliuc o acuzau pe Maia Sandu de „furt intelectual”. Tauber spunea că proiectul „este aproape identic cu un proiect propus în aprilie 2020 de Partidul „Șor”, pe care atunci Partidul Acțiune și Solidaritate l-a numit populist și a refuzat să-l voteze”, iar Cavcaliuc declara că proiectul este „un plagiat sau furt intelectual”.

Totuși, potrivit notei Guvernului, proiectul care a fost avizat negativ nu a venit din partea președintei, dar din partea unui grup de deputați ai BCS. Acesta a fost înregistrat pe 9 august.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
1 ianuarie, 18:05
10
2 994

Doi jurnaliști cheamă diaspora acasă: Să construim odată țara cumva!

1 ianuarie, 18:05
10
2 994

Doi din cei mai cunoscuți jurnaliști din țara noastră, Andrei Porubin și Rusalina Rusu, cu prilejul sărbătorilor de iarnă au venit cu un mesaj pentru toți moldovenii și în special pentru cei plecați de acasă.

Doi jurnaliști cheamă diaspora acasă: Să construim odată țara cumva!Foto: captură video

Jurnaliștii îndeamnă oamenii să revină acasă și împreună să construim viitorul țării noastre, transmite Știri.md cu referire la noi.md.

”- Veniți acasă măi copii! E singurl mesaj care imi vine pentru că dacă suntem mai mulți suntem mai puternici. - Hai să ținem neamul grămăjoară, atât de mult la-m împrăștiat în lumea mare, încâât tradițiile noastre nu se pot uni asemenea covorului dorului.

- Și-apoi lucruri frumoase se fac în comun. În sat când se construiau case ce se făcea? Clacă! Și venea tot satul să ajute. - Și la masa cea mare tot clacă se făcea, când venea toată mahala să mănânce! - Deci, să vină odată acasă și să facem clacă, să construim odată țara asta cumva”, au spus jurnaliștii.

Jurnaliștii îndeamnă oamenii să revină acasă și împreună să construim viitorul țării noastre, transmite Știri.md cu referire la noi.md.

”- Veniți acasă măi copii! E singurl mesaj care imi vine pentru că dacă suntem mai mulți suntem mai puternici. - Hai să ținem neamul grămăjoară, atât de mult la-m împrăștiat în lumea mare, încâât tradițiile noastre nu se pot uni asemenea covorului dorului.

- Și-apoi lucruri frumoase se fac în comun. În sat când se construiau case ce se făcea? Clacă! Și venea tot satul să ajute. - Și la masa cea mare tot clacă se făcea, când venea toată mahala să mănânce! - Deci, să vină odată acasă și să facem clacă, să construim odată țara asta cumva”, au spus jurnaliștii.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
19 ianuarie, 19:28
0
595

Apelul de granturi în cadrul Programului DAR 1+3: Condițiile de aplicare

19 ianuarie, 19:28
0
595

Biroul relații cu diaspora lansează Apelul de granturi în cadrul Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”.

Apelul de granturi în cadrul Programului DAR 1+3: Condițiile de aplicareFoto: trm.md

Sunt invitate să aplice autoritățile publice locale de nivelul I, în comun cu asociațiile/membrii diasporei, asociațiile de băștinași, grupurile de inițiativă ale cetățenilor stabiliți în străinătate sau reveniți, partenerii de dezvoltare/donatorii, pentru a beneficia de susținere financiară nerambursabilă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” urmărește stimularea dezvoltării localităților prin atragerea capitalului uman și financiar din diasporă.

Un scop este și păstrarea conexiunii dintre cetățenii plecați și localitățile de origine prin realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare locală, se arată într-un comunicat de presă.

Programul este deschis pentru aplicare autorităților publice locale din Moldova, indiferent de numărul de locuitori, care au rol de aplicant lider și poartă răspundere pentru implementarea proiectului de dezvoltare locală.

Finanțarea proiectelor are loc în baza formulei „1+3”, având ca parteneri (1) diaspora, (2) Guvernul Republicii Moldova, (3) autoritățile publice locale și (4) partenerii de dezvoltare/donatorii.

Autoritatea publică locală care a beneficiat de suport financiar în cadrul Programului DAR 1+3 două ediții consecutive nu este eligibilă de a beneficia de finanțare la următoarea ediție.

Programul a fost aprobat de Guvern în 2018.

Sunt invitate să aplice autoritățile publice locale de nivelul I, în comun cu asociațiile/membrii diasporei, asociațiile de băștinași, grupurile de inițiativă ale cetățenilor stabiliți în străinătate sau reveniți, partenerii de dezvoltare/donatorii, pentru a beneficia de susținere financiară nerambursabilă, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3” urmărește stimularea dezvoltării localităților prin atragerea capitalului uman și financiar din diasporă.

Un scop este și păstrarea conexiunii dintre cetățenii plecați și localitățile de origine prin realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare locală, se arată într-un comunicat de presă.

Programul este deschis pentru aplicare autorităților publice locale din Moldova, indiferent de numărul de locuitori, care au rol de aplicant lider și poartă răspundere pentru implementarea proiectului de dezvoltare locală.

Finanțarea proiectelor are loc în baza formulei „1+3”, având ca parteneri (1) diaspora, (2) Guvernul Republicii Moldova, (3) autoritățile publice locale și (4) partenerii de dezvoltare/donatorii.

Autoritatea publică locală care a beneficiat de suport financiar în cadrul Programului DAR 1+3 două ediții consecutive nu este eligibilă de a beneficia de finanțare la următoarea ediție.

Programul a fost aprobat de Guvern în 2018.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
28 dec, 2021 16:12
28
3 391

Moldovenii aflați la muncă în Rusia riscă să fie deportați

28 dec, 2021 16:12
28
3 391

Începând cu 1 ianuarie, moldovenii care se află la muncă în Federația Rusă riscă să fie deportați dacă nu au actele în regulă.

Moldovenii aflați la muncă în Rusia riscă să fie deportațiFoto: Protecția Muncii

Agenția rusească TASS scrie că cetățenii străini care vor munci ilegal în Rusia vor fi amendați cu până la 5.000 de ruble rusești (circa 1.200 de lei, n.r.), transmite Știri.md cu referire la IPN.

Pe lângă amendă, vor fi deportați și li se va aplica interdicția de intrare pe teritoriul Federației Ruse. Pentru fiecare muncitor ilegal, patronul va fi amendat cu 800 de mii de ruble rusești (echivalentul a circa 200 de mii de lei), transmite IPN.

Reprezentanții Ministerului rus de Interne precizează că pe 31 decembrie expiră măsurile provizorii, introduse de președintele rus, care le permiteau cetățenilor străini să-și reglementeze statutul juridic pentru a munci legal, fără a părăsi teritoriul Federației Ruse.

Cetățenii din câteva state, inclusiv din Republica Moldova, au dreptul să solicite patentă fără a lua în considerare cerințele pentru termenul-limită de depunere a documentelor și scopul declarat de intrare în Federația Rusă.

Angajatorii care implică în munci cetățeni străini pot încheia cu aceștia contracte de muncă, iar timp de trei zile urmează să notifice organele teritoriale de resort. De asemenea, patronii trebuie să dețină un permis pentru a angaja muncitori străini.

Agenția rusească TASS scrie că cetățenii străini care vor munci ilegal în Rusia vor fi amendați cu până la 5.000 de ruble rusești (circa 1.200 de lei, n.r.), transmite Știri.md cu referire la IPN.

Pe lângă amendă, vor fi deportați și li se va aplica interdicția de intrare pe teritoriul Federației Ruse. Pentru fiecare muncitor ilegal, patronul va fi amendat cu 800 de mii de ruble rusești (echivalentul a circa 200 de mii de lei), transmite IPN.

Reprezentanții Ministerului rus de Interne precizează că pe 31 decembrie expiră măsurile provizorii, introduse de președintele rus, care le permiteau cetățenilor străini să-și reglementeze statutul juridic pentru a munci legal, fără a părăsi teritoriul Federației Ruse.

Cetățenii din câteva state, inclusiv din Republica Moldova, au dreptul să solicite patentă fără a lua în considerare cerințele pentru termenul-limită de depunere a documentelor și scopul declarat de intrare în Federația Rusă.

Angajatorii care implică în munci cetățeni străini pot încheia cu aceștia contracte de muncă, iar timp de trei zile urmează să notifice organele teritoriale de resort. De asemenea, patronii trebuie să dețină un permis pentru a angaja muncitori străini.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 ianuarie, 21:33
4
630

Peste 30.000 de moldoveni au plecat peste hotare în 2021

7 ianuarie, 21:33
4
630

Anul trecut, din Republica Moldova au plecat peste 30.000 de cetăţeni. Migraţia e mai mică decât în anii precedenţi, însă problema va persista şi în viitor, estimează experţii.

Peste 30.000 de moldoveni au plecat peste hotare în 2021Foto: trm.md

În opinia acestora, oamenii vor salarii de două ori mai mari şi aproape un sfert sunt gata să plece fără să se mai întoarcă acasă, relatează Mesager, transmite Știri.md.

Anual, peste 40 de mii de moldoveni aleg calea stăinătăţii, iar în ţara noastră decedează tot mai multe persoane decât se nasc, astfel populaţia se reduce cu aproape 50 de mii de oameni.

Potrivit IDIS Viitorul, doar în 2021 aproximativ 34 de mii de moldoveni au plecat peste hotare.

„Lucrurile care îi determină pe oameni să plece sunt doar două, nici nu este corupţia, nici nu este lipsa unei calităţi a vieţii. Două lucruri: lipsa unui loc de muncă şi un salariu bine plătit. Depopularea ţării devine problema numărul unu a dezvoltării economice”, a menţionat economistul Veaceslav Ioniţă.

Potrivit expertului, Veaceaslav Ioniţă, pentru o leafă de aproape 15 mii de lei, moldovenii ar accepta să muncească acasă. Anul trecut, salariul mediu net pe economie a fost de 7.600 de lei. În ultimii 10 ani, în ţara noastră există peste 600 de mii de locuri de muncă.

„Republica Moldova, cel puţin, în perspectiva următorilor 3-4 ani, va continua să se confrunte cu probleme de migraţie a populaţiei, va continua să se confrunte cu probleme de spor natural negative”, a precizat Ioniţă.

Peste un sfert dintre moldoveni ar migra definitiv din ţară, în timp ce în jur de 32 la sută susţin că temporar, iar aproape 40%  refuză categoric să plece din Republica Moldova.

În ultimii 30 de ani, populaţia ţării noastre a scăzut cu 1 milion de persoane, cele mai mari valuri de migraţie au fost la începutul anilor 2000 şi în perioada 2016-2020, când au părăsit ţara peste 400 de mii de oameni.

În prezent, în ţară locuiesc 2,8 milioane cu tot cu regiunea transnistreană, dintre care aproximativ 200 de mii migrează pentru munci sezoniere.

În opinia acestora, oamenii vor salarii de două ori mai mari şi aproape un sfert sunt gata să plece fără să se mai întoarcă acasă, relatează Mesager, transmite Știri.md.

Anual, peste 40 de mii de moldoveni aleg calea stăinătăţii, iar în ţara noastră decedează tot mai multe persoane decât se nasc, astfel populaţia se reduce cu aproape 50 de mii de oameni.

Potrivit IDIS Viitorul, doar în 2021 aproximativ 34 de mii de moldoveni au plecat peste hotare.

„Lucrurile care îi determină pe oameni să plece sunt doar două, nici nu este corupţia, nici nu este lipsa unei calităţi a vieţii. Două lucruri: lipsa unui loc de muncă şi un salariu bine plătit. Depopularea ţării devine problema numărul unu a dezvoltării economice”, a menţionat economistul Veaceslav Ioniţă.

Potrivit expertului, Veaceaslav Ioniţă, pentru o leafă de aproape 15 mii de lei, moldovenii ar accepta să muncească acasă. Anul trecut, salariul mediu net pe economie a fost de 7.600 de lei. În ultimii 10 ani, în ţara noastră există peste 600 de mii de locuri de muncă.

„Republica Moldova, cel puţin, în perspectiva următorilor 3-4 ani, va continua să se confrunte cu probleme de migraţie a populaţiei, va continua să se confrunte cu probleme de spor natural negative”, a precizat Ioniţă.

Peste un sfert dintre moldoveni ar migra definitiv din ţară, în timp ce în jur de 32 la sută susţin că temporar, iar aproape 40%  refuză categoric să plece din Republica Moldova.

În ultimii 30 de ani, populaţia ţării noastre a scăzut cu 1 milion de persoane, cele mai mari valuri de migraţie au fost la începutul anilor 2000 şi în perioada 2016-2020, când au părăsit ţara peste 400 de mii de oameni.

În prezent, în ţară locuiesc 2,8 milioane cu tot cu regiunea transnistreană, dintre care aproximativ 200 de mii migrează pentru munci sezoniere.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
7 ianuarie, 21:45
1
1 645

O moldoveancă a pregătit Cuşma lui Guguţă cu un renumit bucătar italian

7 ianuarie, 21:45
1
1 645

Renumitul desert tradiţional "Cuşma lui Guguţă" a făcut înconjorul lumii. Şi asta datoritei unei moldovence, stabilită de mai bine de 15 ani în Italia.

O moldoveancă a pregătit Cuşma lui Guguţă cu un renumit bucătar italianFoto: publika.md

Femeia, împreună cu unul dintre cei mai renumiţi bucătari de pe mapamond, Massimo Bottura, au preparat online prăjitura copilăriei noastre, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Desertul a fost adaptat în stil italian, iar procesul de pregătire a fost urmărit de peste 100 de mii de oameni.

Desertul "Cuşma lui Guguţă'' a devenit popular în lume datorită Doinei Paulesco, o tânără din Chişinău, care la vârsta de 12 ani a plecat cu familia în Italia.

Acesta povesteşte că după ce a învăţat meseria de bucătar, a ajuns să lucreze la unul dintre cele mai prestigioase restaurante.

"Mi-am pus toate economiile deoparte şi am ales o şcoală internaţională de bucătari din Parma, care este foarte renumită. Această şcoală m-a trimis să fac stagiul de practică câteva luni la restaurant. Şi după cinci luni am rămas în echipă. Aşa s-a realizat marele meu vis", a spus Doina Paulesco, bucătar.

Timp de patru ani, moldoveanca lucrează ca bucătar la un restaurant din Modena, inclus în top 5 la The World's 50 Best Restaurants Awards în 2010.

"Să lucrez lângă Massimo Bottura, cel mai bun bucătar din toată lumea, este un vis. Asta înseamnă că lucrezi în fiecare zi cu multă energie pozitivă", a declarat Doina Paulesco.

Doina povesteşte cum "Cuşma lui Guguţă" a ajuns desertul principal în seara de Revelion: "După lockdown în Italia eram cu toţi demoralizaţi. 

Atunci, Massimo ne-a spus să ne gândim la meniul de Revelion. Suntem aproape 20 de bucătari în echipa lui.

El ne-a cerut ca fiecare să aducă câte o bucăţică din amintiri din copilărie. Mi-a venit deodată în cap ''Cuşma lui Guguţă''. Îmi aminteşte de sărbători, atunci când mama îl gătea"

Moldoveanca susţine că desertul tradiţional a fost adaptat după produsele din Italia.

"Desertul ''Cuşma lui Guguţă'' l-am făcut pornind de la reţeta tradiţională. Clătite, smântâtă, vişine şi ciocolată. Ne-am imaginat o cuşmuliţă întoarsă şi am pus ciocolata care s-a transformat în creme brulee, smântână şi vanilie. M-am jucat mult cu consistenţa la vişine", a spus Doina Paulesco.

Moldoveanca susţine că nu se va opri aici, iar scopul ei este de a promova atât bucătăria tradiţională, cât şi tradiţia ţării de unde a plecat.

Femeia, împreună cu unul dintre cei mai renumiţi bucătari de pe mapamond, Massimo Bottura, au preparat online prăjitura copilăriei noastre, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Desertul a fost adaptat în stil italian, iar procesul de pregătire a fost urmărit de peste 100 de mii de oameni.

Desertul "Cuşma lui Guguţă'' a devenit popular în lume datorită Doinei Paulesco, o tânără din Chişinău, care la vârsta de 12 ani a plecat cu familia în Italia.

Acesta povesteşte că după ce a învăţat meseria de bucătar, a ajuns să lucreze la unul dintre cele mai prestigioase restaurante.

"Mi-am pus toate economiile deoparte şi am ales o şcoală internaţională de bucătari din Parma, care este foarte renumită. Această şcoală m-a trimis să fac stagiul de practică câteva luni la restaurant. Şi după cinci luni am rămas în echipă. Aşa s-a realizat marele meu vis", a spus Doina Paulesco, bucătar.

Timp de patru ani, moldoveanca lucrează ca bucătar la un restaurant din Modena, inclus în top 5 la The World's 50 Best Restaurants Awards în 2010.

"Să lucrez lângă Massimo Bottura, cel mai bun bucătar din toată lumea, este un vis. Asta înseamnă că lucrezi în fiecare zi cu multă energie pozitivă", a declarat Doina Paulesco.

Doina povesteşte cum "Cuşma lui Guguţă" a ajuns desertul principal în seara de Revelion: "După lockdown în Italia eram cu toţi demoralizaţi. 

Atunci, Massimo ne-a spus să ne gândim la meniul de Revelion. Suntem aproape 20 de bucătari în echipa lui.

El ne-a cerut ca fiecare să aducă câte o bucăţică din amintiri din copilărie. Mi-a venit deodată în cap ''Cuşma lui Guguţă''. Îmi aminteşte de sărbători, atunci când mama îl gătea"

Moldoveanca susţine că desertul tradiţional a fost adaptat după produsele din Italia.

"Desertul ''Cuşma lui Guguţă'' l-am făcut pornind de la reţeta tradiţională. Clătite, smântâtă, vişine şi ciocolată. Ne-am imaginat o cuşmuliţă întoarsă şi am pus ciocolata care s-a transformat în creme brulee, smântână şi vanilie. M-am jucat mult cu consistenţa la vişine", a spus Doina Paulesco.

Moldoveanca susţine că nu se va opri aici, iar scopul ei este de a promova atât bucătăria tradiţională, cât şi tradiţia ţării de unde a plecat.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...