Povestea unei călugărițe din Moldova care a mers la mânăstire la 15 ani
Viorica, avea 15 ani ani când și-a convins părinții să o ducă la o mănăstire despre care citise prin revistele și ziarele de atunci.
Foto: Moldova.orgA petrecut acolo două luni - „în rugăciuni și izolare”. Era anul 1992. De atunci, zi de zi spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor sale și ale întregii omeniri la mănăstirea de maici „Marta și Maria” din raionul Căușeni, transmite Știri.md cu referire la Moldova.org.
„La mănăstire am găsit totul", spune cu o voce plină de împăcare sufletească maica.
„Zilele petrecute la mănăstire m-au făcut să înțeleg că sufletul este veșnic și că oamenii sunt niște oaspeți pe acest pământ, care se pregătesc pentru viața de dincolo. Cu cât mai mult bine facem, cu atât suntem mai aproape de Dumnezeu”, spune maica.
Pe lângă „ascultările” zilnice, călugărița este responsabilă și de dezvoltarea locului, atât prin implementarea proiectelor, precum a celui apicol, cât și de dezvoltare a infrastructurii.
Pleacă des în vizite și deplasări, pentru a aduce la mănăstire practicile de succes din alte părți.
Munca este una dintre obligațiile nescrise ale mănăstirii. În fiecare zi, călugărițele primesc de la stareță „ascultări”, așa cum se numesc acolo „sarcinile”.
La mănăstire, călugărița și-a descoperit pasiunea pentru apicultură.
Împreună cu alte trei surori a aplicat la un program de finanțare nerambursabilă prin intermediul Parteneriatului Local de Ocupare din Moldova, pentru raioanele Căușeni și Cantemir. Cu suportul Organizației Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a Organizației Internațională a Muncii, surorile au obținut 40 de familii de albine cu tot cu stupi.
Acum, albinele sunt principala lor ocupație.
A petrecut acolo două luni - „în rugăciuni și izolare”. Era anul 1992. De atunci, zi de zi spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor sale și ale întregii omeniri la mănăstirea de maici „Marta și Maria” din raionul Căușeni, transmite Știri.md cu referire la Moldova.org.
„La mănăstire am găsit totul", spune cu o voce plină de împăcare sufletească maica.
„Zilele petrecute la mănăstire m-au făcut să înțeleg că sufletul este veșnic și că oamenii sunt niște oaspeți pe acest pământ, care se pregătesc pentru viața de dincolo. Cu cât mai mult bine facem, cu atât suntem mai aproape de Dumnezeu”, spune maica.
Pe lângă „ascultările” zilnice, călugărița este responsabilă și de dezvoltarea locului, atât prin implementarea proiectelor, precum a celui apicol, cât și de dezvoltare a infrastructurii.
Pleacă des în vizite și deplasări, pentru a aduce la mănăstire practicile de succes din alte părți.
Munca este una dintre obligațiile nescrise ale mănăstirii. În fiecare zi, călugărițele primesc de la stareță „ascultări”, așa cum se numesc acolo „sarcinile”.
La mănăstire, călugărița și-a descoperit pasiunea pentru apicultură.
Împreună cu alte trei surori a aplicat la un program de finanțare nerambursabilă prin intermediul Parteneriatului Local de Ocupare din Moldova, pentru raioanele Căușeni și Cantemir. Cu suportul Organizației Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a Organizației Internațională a Muncii, surorile au obținut 40 de familii de albine cu tot cu stupi.
Acum, albinele sunt principala lor ocupație.
Loading...