Locuiește lângă mare, într-un stat care îi asigură stabilitate și siguranță, însă dorul de casă o macină și visează la ziua în care se va întoarce definitiv acasă, transmite Știri.md cu referire la Jurnal.md.

„Cel mai mult mă temeam să nu mor pe pământ străin. Aici aș vrea să ajung la urmă la bătrânețe. O să treacă ani și o să vedeți că mulți o să se întoarcă acasă, pentru că dorul de casă e dorul de casă”, povestește femeia care nu-și poate reține lacrimile când vorbește despre casa ei în care a locuit peste 37 de ani.

Recent a revenit acasă, iar echipa „Cealaltă Basarabie” de la Jurnal TV a reușit să surprindă emoțiile revenirii.

Cristina Pruteanu, fiica Olgăi Pruteanu, a locuit optsprezece ani în Italia, după care a încercat să revină acasă împreună cu copiii. N-a durat mult și a plecat din nou peste hotare, unde s-a angajat ca șofer de TIR. Străbate toată Europa, iar de mai bine de un an e mai mult pe drumuri decât acasă. De copii a venit să îngrijească mama ei.

Pandemia i-a dat planurile peste cap însă. Voia să ajungă mult mai devreme în Moldova, însă a reușit să revină abia în luna iunie. Fericirea pe care a simțit-o atunci nu poate fi pusă în cuvinte. Dorul a măcinat-o toată perioada în care a fost în Italia, dar a găsit o metodă bună pentru a nu simți cum trece timpul. În fiecare seară își făcea planuri pentru vacanța ei de acasă. Când a ajuns în pragul casei a descoperit că totul a devenit pustiu.

După divorțul Cristinei, mama ei a avut grijă ca fiecare nepot să aibă camera lui. Acum, cu inima plină de durere, femeia trece prin fiecare cameră pe care le-a făcut-o nepoților și șterge praful care se tot adună.

Olga Pruteanu și-a asumat responsabilități enorme. A înțeles că nici departe de nepoți și fiica nu va putea trăi, iată de ce își petrece bătrânețile în Italia și nu la Colibași, acasă. Dar sentimentele și dorul nu se potolesc niciodată.

Mama Cristinei știe prin câte a fost nevoită să treacă fiica sa ca să ajungă peste hotare. Pusă în fața faptului împlinit, femeia a refuzat inițial ca fiica ei să plece departe de casă.

Cristina a plecat clandestin peste hotare. A muncit mulți ani ilegal, a născut doi copii într-o țară străină, după care a divorțat și a încercat să revină în Moldova. În cele din urmă a înțeles că țara noastră nu ar putea oferi un viitor familiei sale.

Bunica a renunțat la zona ei de confort doar pentru a fi alături de nepoți, or atât Cristina, cât și mama ei au motive suficiente ca să rămână în Italia. Locuiesc într-o țară care le asigură stabilitate și siguranță din toate punctele de vedere. Atunci când frica zilei de mâine este departe, femeile sunt mai sigure pentru viitorul lor și al copiilor.

Drumul străinătății le-a făcut să lase multe amintiri la Colibași, dar și să pună sub lacăt viitorul în Moldova. Așa a ajuns această casă să fie o sursă de energie o dată la câțiva ani.

Colibași se află la 26 de kilometri de Cahul și la 225 de kilometri de Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului era de peste șase mii de oameni. În prezent această localitate este afectată grav de migrație.

Din 2014 și până în 2018 din țară au plecat aproape 190 de mii de cetățeni, iar numărul este în creștere în fiecare an. Dacă în 2014 au migrat 24 mii de persoane, în 2018 cifra s-a dublat.

Moldovenii lasă tot în urmă, pun lacăt la uși și se împrăștie în toate colțurile lumii, în căutarea unui viitor sigur, sau doar pentru a-și urma familia.