Povestea Elenei Lupașcu, meșterul care coase ii. Care sunt secretele
Pe 24 iunie este sărbătorită Ziua Universală a Iei – simbol profund al identității culturale românești și o expresie a feminității, demnității și artei populare transmise din generație în generație. Pentru meșterul popular Elena Lupașcu din Chișinău, ia nu este doar o piesă vestimentară, ci un pașaport al neamului, la fel de important ca tricolorul și limba.
Foto: tv8.mdÎn cadrul unui reportaj marca Tv8.md, Elena Lupașcu a povestit că a descoperit arta confecționării iilor în urmă cu circa zece ani, când această piesă vestimentară a revenit în tendințe. Atunci, femeia administra un magazin cu broderii și kituri de cusut, iar pasiunea s-a născut firesc: a brodat mai întâi o ie pentru propria garderobă, apoi nu s-a mai oprit, transmite Știri.md.
Elena Lupașcu explică că fiecare ie este rezultatul unei munci meticuloase care poate dura între două și trei luni.
„Procesul începe cu alegerea pânzei – de in, bumbac sau cânepă – urmată de crearea electronică a unei scheme de broderie. Modelele sunt tradiționale, dar cu tușe personale, adesea reconstruite din fragmente de cămăși vechi”, subliniază femeia.
Ulterior, spune Elena Lupașcu, urmează etapa cea mai migăloasă – broderia manuală, care poate dura peste o lună.
„Cele mai dese ornamente sunt pomul vieții, buchețele de flori, frunze de stejar. Acestea vorbesc despre dragostea de viață a poporului nostru, despre dorința de a supraviețui și de a lăsa urmași”, menționează meșterul popular.
Una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă meșterii din Moldova este lipsa cămășilor basarabene autentice păstrate în patrimoniu.
„Cea mai mare provocare este să identific cămăși basarabene. S-au păstrat foarte puține. Meșterii caută prin muzee, prin frânturi de broderie, pe care le descifrează ornament cu ornament pentru a reconstitui modelele”, explică Elena Lupașcu.
O ie brodată manual poate ajunge să coste și peste 10.000 de lei, în funcție de complexitatea modelului.