5 ianuarie, 21:34
11
14 911

Povestea dureroasă a moldovencei înmormântate fără preot în Italia

5 ianuarie, 21:34
11
14 911

O femeie din Republica Moldova a murit pe stradă, la vârsta de 45 de ani, într-o colibă de lemn din grădina Spitalului Careggi din Florenţa. După moartea în mizerie a femeii, presa italiană a plecat în căutarea trecutului său.

Povestea dureroasă a moldovencei înmormântate fără preot în Italia

Era o fată frumoasă, avea o diplomă de facultate şi vorbea șase limbi străine. Totuşi, Viorica a murit pe stradă, la vârsta de 45 de ani, într-o colibă de lemn din grădina spitalului Careggi din Florenţa, scrie presa italiană, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Uitată de toată lumea, la înmormântarea de la Trespiano au fost prezente 5 persoane. Nici măcar un preot. Un alt om fără adăpost a murit fără să apară la ştiri. O moarte alcoolică, ciroză hepatică. Povestea ei apare pe larg în presa italiană.

Jurnaliştii au întâlnit-o prima dată pe Viorica pe 20 octombrie 2011. „Vin din Moldova (n.r. – Republica Moldova) şi am pierdut totul – declara pentru Corriere Fiorentino. Mi-am pierdut soţul, casa, locul de muncă”, le-a spus femeia.

A fost ajutată de autorităţi, iar Viorica a revenit la o viaţă decentă. A început să lucreze ca interpretă pentru un judecător. Nu câştiga mare lucru, ci doar cât să cumpere mâncare. Dar a continuat să bea. În coliba ei erau mereu sticle de vin.

Vinul alb, ieftin, dar care distruge stomacul. Banii pe care i-a câştigat i-a cheltuit pe toţi pe alcool. Ar fi putut să-şi refacă viaţa, să închirieze o casă, să redescopere iubirea, dar în adâncul sufletului său avea întuneric. Mulţi i-au spus să meargă să facă tratament. Dar a refuzat, ascunzându-şi chinul.

Apoi, punctul de cotitură: a găsit de lucru ca şi casieră. Aceeaşi persoană, dar cu o înfăţişare diferită, mult mai îngrijită. Unghii lungi, păr vopsit, strălucitor. Reuşise să învingă soarta. Cu ajutorul unui articol de ziar, a izbutit să-şi găsească de lucru. În sfârşit, viaţă nouă, era fericită.

Accidentul care i-a readus fantomele

Locuia într-un azil de bătrâni şi cumpărase o maşină nouă. A avut însă accident cu maşina, scăpând cu viaţă printr-un miracol. A fost în spital, apoi a încetat să lucreze. Nimeni nu ştia nimic despre Viorica. Apoi, într-o zi, a dat telefon: „M-am întors să locuiesc în baracă”.

Un accident a fost suficient pentru a-i aduce înapoi fantomele.

Alvaro, un medic voluntar în vârstă, s-a îndrăgostit de ea, ajutând-o cu tratamentul. Apoi, a ajutat-o şi preotul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, unde mânca în fiecare zi prânzul şi cina gratis.

Erau doar ei în viaţa ei de stradă. Suflete rare. Au insistat, la rândul lor: „Trebuie să te vindeci, trebuie să te întorci la clinică”. Viorica a refuzat. Într-o zi, a sunat telefonul, iar doctorul, de cealaltă parte a receptorului, a făcut tristul anunţ: „Viorica a murit”.

Cel mai ieftin sicriu cumpărat de cei puțini care au cunoscut-o. La morgă au venit Marius şi Adrian, doi oameni fără adăpost cu care a împărţit nopţi alcoolice.

După înmormântare, în cabana Vioricăi au fost găsite fotografii de la nuntă. Fostul ei soţ, un italian, locuieşte la Rimini. Viorica a locuit cu el aproape 10 ani.

Tatăl Vioricăi a murit când ea era mică, iar mama ei a murit răpusă tot de alcool.

Era o fată frumoasă, avea o diplomă de facultate şi vorbea șase limbi străine. Totuşi, Viorica a murit pe stradă, la vârsta de 45 de ani, într-o colibă de lemn din grădina spitalului Careggi din Florenţa, scrie presa italiană, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Uitată de toată lumea, la înmormântarea de la Trespiano au fost prezente 5 persoane. Nici măcar un preot. Un alt om fără adăpost a murit fără să apară la ştiri. O moarte alcoolică, ciroză hepatică. Povestea ei apare pe larg în presa italiană.

Jurnaliştii au întâlnit-o prima dată pe Viorica pe 20 octombrie 2011. „Vin din Moldova (n.r. – Republica Moldova) şi am pierdut totul – declara pentru Corriere Fiorentino. Mi-am pierdut soţul, casa, locul de muncă”, le-a spus femeia.

A fost ajutată de autorităţi, iar Viorica a revenit la o viaţă decentă. A început să lucreze ca interpretă pentru un judecător. Nu câştiga mare lucru, ci doar cât să cumpere mâncare. Dar a continuat să bea. În coliba ei erau mereu sticle de vin.

Vinul alb, ieftin, dar care distruge stomacul. Banii pe care i-a câştigat i-a cheltuit pe toţi pe alcool. Ar fi putut să-şi refacă viaţa, să închirieze o casă, să redescopere iubirea, dar în adâncul sufletului său avea întuneric. Mulţi i-au spus să meargă să facă tratament. Dar a refuzat, ascunzându-şi chinul.

Apoi, punctul de cotitură: a găsit de lucru ca şi casieră. Aceeaşi persoană, dar cu o înfăţişare diferită, mult mai îngrijită. Unghii lungi, păr vopsit, strălucitor. Reuşise să învingă soarta. Cu ajutorul unui articol de ziar, a izbutit să-şi găsească de lucru. În sfârşit, viaţă nouă, era fericită.

Accidentul care i-a readus fantomele

Locuia într-un azil de bătrâni şi cumpărase o maşină nouă. A avut însă accident cu maşina, scăpând cu viaţă printr-un miracol. A fost în spital, apoi a încetat să lucreze. Nimeni nu ştia nimic despre Viorica. Apoi, într-o zi, a dat telefon: „M-am întors să locuiesc în baracă”.

Un accident a fost suficient pentru a-i aduce înapoi fantomele.

Alvaro, un medic voluntar în vârstă, s-a îndrăgostit de ea, ajutând-o cu tratamentul. Apoi, a ajutat-o şi preotul bisericii Sf. Ioan Botezătorul, unde mânca în fiecare zi prânzul şi cina gratis.

Erau doar ei în viaţa ei de stradă. Suflete rare. Au insistat, la rândul lor: „Trebuie să te vindeci, trebuie să te întorci la clinică”. Viorica a refuzat. Într-o zi, a sunat telefonul, iar doctorul, de cealaltă parte a receptorului, a făcut tristul anunţ: „Viorica a murit”.

Cel mai ieftin sicriu cumpărat de cei puțini care au cunoscut-o. La morgă au venit Marius şi Adrian, doi oameni fără adăpost cu care a împărţit nopţi alcoolice.

După înmormântare, în cabana Vioricăi au fost găsite fotografii de la nuntă. Fostul ei soţ, un italian, locuieşte la Rimini. Viorica a locuit cu el aproape 10 ani.

Tatăl Vioricăi a murit când ea era mică, iar mama ei a murit răpusă tot de alcool.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 14:07
0
469

Un moldovean și 2 români, reținuți în Italia: Ce au comis

26 ianuarie, 14:07
0
469

Un moldovean și doi români au fost reținuți de poliția din Bologna, Italia, după ce au tras dintr-o armă în piața Porta Castiglione.

Un moldovean și 2 români, reținuți în Italia: Ce au comis

Totul a avut loc în seara de 24 ianuarie, în jurul orei 19:00, transmite Știri.md cu referire la Echipa.md.

Aceștia au fost observați de trecători jucându-se cu o armă, care ulterior s-a dovedit a fi un Scacciacani încărcat cu semifabricate.

Unul dintre cei trei suspecți ar fi tras și câteva focuri de armă, care au fost percepute ca explozii de petarde.

Speriați, trecătorii au alertat poliția, iar cei trei au fost reținuți.

Este vorba despre un moldovean de 32 de ani, dar și doi români, cu vârsta de 50 și, respectiv, 56 de ani.

Poziția celor doi români este examinată de biroul pentru imigrări, în timp ce moldoveanul a fost deja însoțit la Centrul de detenție temporară în așteptarea expulzării.

Totul a avut loc în seara de 24 ianuarie, în jurul orei 19:00, transmite Știri.md cu referire la Echipa.md.

Aceștia au fost observați de trecători jucându-se cu o armă, care ulterior s-a dovedit a fi un Scacciacani încărcat cu semifabricate.

Unul dintre cei trei suspecți ar fi tras și câteva focuri de armă, care au fost percepute ca explozii de petarde.

Speriați, trecătorii au alertat poliția, iar cei trei au fost reținuți.

Este vorba despre un moldovean de 32 de ani, dar și doi români, cu vârsta de 50 și, respectiv, 56 de ani.

Poziția celor doi români este examinată de biroul pentru imigrări, în timp ce moldoveanul a fost deja însoțit la Centrul de detenție temporară în așteptarea expulzării.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 07:20
0
287

Italia: Fără preşedinte după turul al doilea al alegerilor

26 ianuarie, 07:20
0
287

Al doilea tur de scrutin pentru alegerea noului preşedinte al Italiei nu a reuşit să desemneze un câştigător marţi, prelungind incertitudinea cu privire la viitorul premierului Mario Draghi şi al guvernului său, comentează AFP.

Italia: Fără preşedinte după turul al doilea al alegerilorFoto: reuters.com

Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de deputaţi, senatori şi reprezentanţi regionali în cauză au votat în alb pentru a doua zi, reflectând absenţa unui consens asupra unui candidat între principalele partide, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Al treilea scrutin va avea loc miercuri dimineaţă, dar nu sunt aşteptate progrese înainte de joi. Din turul al patrulea, pragul alegerilor coboară de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.

Preşedintele Italiei are un rol preponderent protocolar, dar anul acesta miza este mare: dacă este ales Mario Draghi, trebuie să renunţe la şefia guvernului.

O astfel de alegere ar putea provoca alegeri anticipate sau chiar să deraieze reformele necesare pentru a obţine miliardele de euro din fondul european de relansare promis Italiei.

Alegerea preşedintelui este, totuşi, greu de prezis, cu scrutin secret, înţelegeri în culise şi absenţa unei liste oficiale de candidaţi, care îi conferă o atmosferă de conclav papal.

Nicio formaţiune politică nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament. Dar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliţie de unitate naţională condusă de Mario Draghi.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit de preşedintele în exerciţiu, Sergio Mattarella, în februarie 2021, când Italia era în recesiune din cauza pandemiei de COVID-19.

Guvernul său a supervizat revenirea la creştere şi succesul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului.

De asemenea, a iniţiat mai multe reforme (sistemul fiscal şi cel judiciar, administraţia publică) cerute de Bruxelles în schimbul celor aproximativ 200 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi de la UE.

Numeroşi investitori internaţionali se tem că Italia, puternic îndatorată, va rămâne în urmă faţă de calendarul strict al reformelor dacă Mario Draghi pleacă.

Şi mulţi deputaţi se tem că îşi vor pierde fotoliul în cazul alegerilor anticipate.

Alţii sunt de părere că Mario Draghi ar fi mai bine plasat în calitate de preşedinte pentru a garanta stabilitatea politică şi bunele relaţii cu Bruxellesul, mai ales dacă extrema dreaptă va câştiga următoarele alegeri.

Şeful statului exercită o putere crucială în timpul crizelor politice, fie pentru a dizolva parlamentul, a alege un nou prim-ministru sau a refuza mandate coaliţiilor fragile.

Paolo Maddalena, un fost judecător puţin cunoscut, care a ieşit pe primul loc luni în turul întâi, a fost din nou în frunte marţi cu 39 de voturi.

Sergio Mattarella, 80 de ani, a primit acelaşi număr de voturi, deşi a spus clar că nu îşi doreşte al doilea mandat de şapte ani.

Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de deputaţi, senatori şi reprezentanţi regionali în cauză au votat în alb pentru a doua zi, reflectând absenţa unui consens asupra unui candidat între principalele partide, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

Al treilea scrutin va avea loc miercuri dimineaţă, dar nu sunt aşteptate progrese înainte de joi. Din turul al patrulea, pragul alegerilor coboară de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.

Preşedintele Italiei are un rol preponderent protocolar, dar anul acesta miza este mare: dacă este ales Mario Draghi, trebuie să renunţe la şefia guvernului.

O astfel de alegere ar putea provoca alegeri anticipate sau chiar să deraieze reformele necesare pentru a obţine miliardele de euro din fondul european de relansare promis Italiei.

Alegerea preşedintelui este, totuşi, greu de prezis, cu scrutin secret, înţelegeri în culise şi absenţa unei liste oficiale de candidaţi, care îi conferă o atmosferă de conclav papal.

Nicio formaţiune politică nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament. Dar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliţie de unitate naţională condusă de Mario Draghi.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit de preşedintele în exerciţiu, Sergio Mattarella, în februarie 2021, când Italia era în recesiune din cauza pandemiei de COVID-19.

Guvernul său a supervizat revenirea la creştere şi succesul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului.

De asemenea, a iniţiat mai multe reforme (sistemul fiscal şi cel judiciar, administraţia publică) cerute de Bruxelles în schimbul celor aproximativ 200 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi de la UE.

Numeroşi investitori internaţionali se tem că Italia, puternic îndatorată, va rămâne în urmă faţă de calendarul strict al reformelor dacă Mario Draghi pleacă.

Şi mulţi deputaţi se tem că îşi vor pierde fotoliul în cazul alegerilor anticipate.

Alţii sunt de părere că Mario Draghi ar fi mai bine plasat în calitate de preşedinte pentru a garanta stabilitatea politică şi bunele relaţii cu Bruxellesul, mai ales dacă extrema dreaptă va câştiga următoarele alegeri.

Şeful statului exercită o putere crucială în timpul crizelor politice, fie pentru a dizolva parlamentul, a alege un nou prim-ministru sau a refuza mandate coaliţiilor fragile.

Paolo Maddalena, un fost judecător puţin cunoscut, care a ieşit pe primul loc luni în turul întâi, a fost din nou în frunte marţi cu 39 de voturi.

Sergio Mattarella, 80 de ani, a primit acelaşi număr de voturi, deşi a spus clar că nu îşi doreşte al doilea mandat de şapte ani.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 ianuarie, 06:10
0
221

Alegeri prezidențiale în Italia: Primul tur s-a încheiat fără câștigător

25 ianuarie, 06:10
0
221

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Italia s-a încheiat fără câștigător, după ce principalele partide aflate la guvernare au anunţat în prealabil că parlamentarii lor vor depune buletine albe.

Alegeri prezidențiale în Italia: Primul tur s-a încheiat fără câștigătorFoto: profimedia

Partidele de centru-stânga şi de centru-dreapta nu au ajuns la un acord cu privire la un candidat comun şi nimeni nu a obţinut cele două treimi necesare din voturile celor 1.009 alegători, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Rezultate similare sunt aşteptate în turul al doilea şi al treilea, marţi, respectiv miercuri. Abia după cel de-al patrulea tur de scrutin, programat joi, va fi suficientă o majoritate absolută pentru ca unul din candidaţi să câştige, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.

După retragerea fostului premier Silvio Berlusconi din cursa pentru cea mai înaltă funcţie în stat, negocierile între liderii partidelor pentru un posibil candidat s-au intensificat.

La scurt timp după ora 15:00 (14:00 GMT), primii alegători au fost chemaţi în sala de şedinţe a Camerei Reprezentanţilor din Roma pentru a-şi exprima votul. Pe lângă aceşti deputaţi, au avut dreptul să voteze şi membrii celei de-a doua camere – Senatul – şi reprezentanţii celor 20 de regiuni.

Alegătorii care au contractat coronavirusul au putut să îşi depună buletinele de vot la corturile speciale instalate în faţa clădirii.

Potrivit ANSA, este nevoie de aproximativ cel puţin şase ore pentru ca voturile să fie exprimate şi numărate în fiecare tur de scrutin, cu respectarea protocoalelor COVID-19.

În mod tradiţional, nu există candidaţi oficiali în cursă, dar actualul prim-ministru, Mario Draghi, este considerat de mult timp ca fiind favorit pentru acest rol.

Având în vedere că nu poate deţine ambele funcţii, la Roma se poartă de săptămâni întregi negocieri cu privire la modul în care va continua guvernul său, în care sunt reprezentate aproape toate partidele majore din parlament.

Mandatul actualului preşedinte, Sergio Mattarella, se încheie la 3 februarie.

Preşedintele ţării este ales pentru un mandat de şapte ani, prin vot indirect, de către o adunare formată din membrii celor două camere ale parlamentului (629 de deputaţi şi 321 de senatori) şi din delegaţi din partea regiunilor.

Preşedintele, în calitate de şef al statului şi garant al Constituţiei, numeşte şeful guvernului şi, la propunerea acestuia, miniştrii. El are puterea de a dizolva Parlamentul şi, eventual, de a retrimite legile în faţa acestuia atunci când acestea sunt prezentate pentru promulgare. Prezidează Consiliul Suprem al Magistraturii, numeşte o treime din membrii Curţii Constituţionale şi are dreptul de a graţia. Preşedintele trebuie să fie cetăţean italian şi să aibă cel puţin 50 de ani, scrie AFP.

Partidele de centru-stânga şi de centru-dreapta nu au ajuns la un acord cu privire la un candidat comun şi nimeni nu a obţinut cele două treimi necesare din voturile celor 1.009 alegători, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Rezultate similare sunt aşteptate în turul al doilea şi al treilea, marţi, respectiv miercuri. Abia după cel de-al patrulea tur de scrutin, programat joi, va fi suficientă o majoritate absolută pentru ca unul din candidaţi să câştige, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.

După retragerea fostului premier Silvio Berlusconi din cursa pentru cea mai înaltă funcţie în stat, negocierile între liderii partidelor pentru un posibil candidat s-au intensificat.

La scurt timp după ora 15:00 (14:00 GMT), primii alegători au fost chemaţi în sala de şedinţe a Camerei Reprezentanţilor din Roma pentru a-şi exprima votul. Pe lângă aceşti deputaţi, au avut dreptul să voteze şi membrii celei de-a doua camere – Senatul – şi reprezentanţii celor 20 de regiuni.

Alegătorii care au contractat coronavirusul au putut să îşi depună buletinele de vot la corturile speciale instalate în faţa clădirii.

Potrivit ANSA, este nevoie de aproximativ cel puţin şase ore pentru ca voturile să fie exprimate şi numărate în fiecare tur de scrutin, cu respectarea protocoalelor COVID-19.

În mod tradiţional, nu există candidaţi oficiali în cursă, dar actualul prim-ministru, Mario Draghi, este considerat de mult timp ca fiind favorit pentru acest rol.

Având în vedere că nu poate deţine ambele funcţii, la Roma se poartă de săptămâni întregi negocieri cu privire la modul în care va continua guvernul său, în care sunt reprezentate aproape toate partidele majore din parlament.

Mandatul actualului preşedinte, Sergio Mattarella, se încheie la 3 februarie.

Preşedintele ţării este ales pentru un mandat de şapte ani, prin vot indirect, de către o adunare formată din membrii celor două camere ale parlamentului (629 de deputaţi şi 321 de senatori) şi din delegaţi din partea regiunilor.

Preşedintele, în calitate de şef al statului şi garant al Constituţiei, numeşte şeful guvernului şi, la propunerea acestuia, miniştrii. El are puterea de a dizolva Parlamentul şi, eventual, de a retrimite legile în faţa acestuia atunci când acestea sunt prezentate pentru promulgare. Prezidează Consiliul Suprem al Magistraturii, numeşte o treime din membrii Curţii Constituţionale şi are dreptul de a graţia. Preşedintele trebuie să fie cetăţean italian şi să aibă cel puţin 50 de ani, scrie AFP.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
22 ianuarie, 13:04
10
871

Italia: Mii de medici, suspendați pentru că au refuzat să se vaccineze

22 ianuarie, 13:04
10
871

Aproape 2.000 de medici şi dentişti din Italia au fost suspendaţi din activitate vineri pentru că au refuzat să se vaccineze împotriva COVID-19, a indicat vineri asociaţia naţională profesională FNOMCeO.

Italia: Mii de medici, suspendați pentru că au refuzat să se vaccinezeFoto: Guliver/GettyImages

În jur de 6.000 de asistente, infirmiere şi alte cadre de îngrijire au fost de asemenea suspendate pentru că nu s-au vaccinat, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Aceşti 1.913 de medici şi dentişti nu au introdus până acum într-un registru naţional dovada de vaccinare, a precizat asociaţia, potrivit dpa și Agerpres.

În luna noiembrie fuseseră suspendaţi 1.656 de medici şi dentişti din acelaşi motiv.

În baza unei legi intrate în vigoare în aprilie, personalul medical are obligaţia de a se vaccina împotriva COVID-19.

Evidenţele asociaţiei arată că mai mult de 33.500 de medici din Italia nu sunt vaccinaţi cu schema completă. Printre ei se numără şi cei care au trecut prin boală şi aşteaptă să se vaccineze, cei care s-au vaccinat în afara ţării şi cei care nu se pot vaccina din motive medicale.

În jur de 6.000 de asistente, infirmiere şi alte cadre de îngrijire au fost de asemenea suspendate pentru că nu s-au vaccinat. Un număr similar de angajaţi nu este prezent la muncă din cauza infectării cu coronavirus sau pentru că se află în carantină.

Creşterea rapidă a numărului de infectări zilnice consemnat de la începutul anului a determinat guvernul să înăsprească şi mai mult restricţiile.

Începând de joi, italienii sunt obligaţi să prezinte un test negativ pentru a putea intra într-o frizerie sau într-un salon de înfrumuseţare, spre exemplu.

În cursul acestei luni, Italia a introdus şi măsura controversată a obligaţiei de vaccinare pentru persoanele peste 50 de ani. Potrivit datelor oficiale, numărul de vaccinări în rândul acestei categorii de vârstă a crescut ulterior semnificativ.

În jur de 6.000 de asistente, infirmiere şi alte cadre de îngrijire au fost de asemenea suspendate pentru că nu s-au vaccinat, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

Aceşti 1.913 de medici şi dentişti nu au introdus până acum într-un registru naţional dovada de vaccinare, a precizat asociaţia, potrivit dpa și Agerpres.

În luna noiembrie fuseseră suspendaţi 1.656 de medici şi dentişti din acelaşi motiv.

În baza unei legi intrate în vigoare în aprilie, personalul medical are obligaţia de a se vaccina împotriva COVID-19.

Evidenţele asociaţiei arată că mai mult de 33.500 de medici din Italia nu sunt vaccinaţi cu schema completă. Printre ei se numără şi cei care au trecut prin boală şi aşteaptă să se vaccineze, cei care s-au vaccinat în afara ţării şi cei care nu se pot vaccina din motive medicale.

În jur de 6.000 de asistente, infirmiere şi alte cadre de îngrijire au fost de asemenea suspendate pentru că nu s-au vaccinat. Un număr similar de angajaţi nu este prezent la muncă din cauza infectării cu coronavirus sau pentru că se află în carantină.

Creşterea rapidă a numărului de infectări zilnice consemnat de la începutul anului a determinat guvernul să înăsprească şi mai mult restricţiile.

Începând de joi, italienii sunt obligaţi să prezinte un test negativ pentru a putea intra într-o frizerie sau într-un salon de înfrumuseţare, spre exemplu.

În cursul acestei luni, Italia a introdus şi măsura controversată a obligaţiei de vaccinare pentru persoanele peste 50 de ani. Potrivit datelor oficiale, numărul de vaccinări în rândul acestei categorii de vârstă a crescut ulterior semnificativ.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
21 ianuarie, 13:53
0
717

Cine va fi următorul președinte al Italiei? Principalii favoriți

21 ianuarie, 13:53
0
717

Parlamentul Italiei se va reuni, luni, pentru a alege un nou preşedinte al Republicii, un post prestigios pentru care actualul premier, Mario Draghi, pare cel mai bine plasat, în cadrul unor rocade ce ameninţă supravieţuirea executivului.

Cine va fi următorul președinte al Italiei? Principalii favorițiFoto: Profimedia

În timp ce negocieri intense au loc în spatele culiselor, fostul premier Silvio Berlusconi a fost cel mai agresiv în campania sa, mergând până la a se lăuda cu petrecerile sale „bunga bunga”, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Miliardarul în vârstă de 85 de ani visează de mult la un mandat de şapte ani la Palat Quirinal, chiar dacă observatorii se îndoiesc că el ar dispune de voturile necesare, relatează vineri AFP.

De obicei este greu de prevăzut câştigătorul acestor alegeri cu buletine secrete, un mod de scrutin propice diverselor întorsături de situaţie.

Preşedintele Italiei are în esenţă un rol onorific, dar exercită o putere considerabilă în caz de criză politică, fie că este vorba de a dizolva parlamentul, de a alege premierul sau de a refuza mandatele de guvernare ale unor coaliţii politice fragile, transmite Agerpres.

Italia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate, remarcă AFP, pentru că partidele care fac parte din coaliţia care îl susţine pe actualul premier, Mario Draghi, sunt deja pe poziţii de luptă în vederea alegerilor legislative de anul viitor şi haosul politic ar putea pune în pericol aplicarea planului italian de redresare post-COVID-19.

„Acestea sunt nişte alegeri-cheie şi foarte complicate, pentru că partidele politice sunt slabe și se află într-o stare de fragmentare totală”, a explicat Giovanni Orsina, director al Luiss School of Government de la Roma.

Mario Draghi, de la funcția de premier la cea de președinte al Italiei

Votul ar putea „lovi guvernul precum un seism”, în timp ce Italia luptă împotriva unui nou val de COVID-19, care riscă să perturbe relansarea după recesiunea din 2020, scrie cotidianul Corriere della Sera.

Fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în vârstă de 74 de ani, a dat de înţeles că el este interesat de post, însă alegerea lui ar lăsa vacant actualul său post de premier într-un moment foarte delicat.

Numit de către preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Sergio Mattarella, în februarie 2021, Draghi a reuşit să menţină unitatea unui guvern format din aproape toate partidele politice italiene, relansând creşterea economică.

De asemenea, Draghi a supervizat reformele-cheie cerute în schimbul fondurilor prevăzute de planul de relansare al Uniunii Europene, Roma fiind principalul beneficiar al acestora, cu circa 200 de miliarde de euro.

Investitorii internaţionali se tem că Italia, împovărată de datorii, va înregistra întârzieri în calendarul strâns al reformelor, în cazul în care Draghi va părăsi postul de premier.

Majoritatea experţilor apreciază că premierul Mario Draghi ar fi cel mai bine plasat în calitate de preşedinte, pentru a asigura stabilitatea politică şi bune relaţii cu Bruxelles-ul, în special dacă dreapta şi extrema dreaptă vor câştiga alegerile prevăzute să aibă loc în 2023.

Totodată, nu există certitudini că el va reuşi că continue reformele dacă va rămâne în actuala funcţie. De asemenea, Draghi riscă oricum să-şi piardă postul în urma viitoarelor alegeri.

„Acesta este un an preelectoral. Chiar dacă Draghi rămâne premier, adevărul este că lui îi va fi greu să controleze situaţia politică”, subliniază Giovanni Orsina.

Lista pretendenților

O eventuală soluţie ar consta în numirea ca premier a lui Renato Brunetta, în vârstă de 71 de ani, membru al guvernului actual şi al partidului lui Berlusconi, Forza Italia (dreapta), liderii principalelor partide din coaliţie ocupând până la alegeri posturile ministeriale cele mai importante.

Dacă Draghi rămâne premier, printre alte nume care circulă în presă pentru postul de preşedinte se numără, în afară de Silvio Berlusconi (85 de ani, dreapta), şi fostul şef al executivului Giuliano Amato (83 de ani, centrist), al comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni (67 de ani, de stânga) şi fostului preşedinte al camerei deputaţilor, Pier Ferdinando Casini (66 de ani, centrist).

Totodată, există voci care doresc ca o femeie să acceadă pentru prima dată la funcţia supremă a statului Italian. În acest caz, preşedinţia ar putea reveni ministrului Justiţiei, Marta Cartabia (58 de ani, centru-dreapta), sau predecesoarei sale Paola Severino (73 de ani, centru-dreapta), fără a o uita pe preşedinta Senatului, Elisabetta Casellati (66 de ani, dreapta).

Care este sistemul de votare pentru președintele Italiei

Preşedintele Italiei este ales pentru şapte ani prin vot indirect de către o adunare a membrilor celor două camere ale Parlamentului Italiei (630 de deputaţi plus 320 de senatori contra 321 în mod normal, însă alegerea unui senator a fost anulată). La aceştia se adaugă 58 de delegaţi ai regiunilor. În total, 1.008 „mari electori”.

În primele trei tururi, este necesară o majoritate de două treimi, adică 672 de voturi, dar începând cu al patrulea tur este suficientă o majoritate absolută de 505 voturi.

Votul are loc cu buletine secrete la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor.

Din cauza restricţiilor legate de criza pandemică, un singur tur de scrutin va fi organizat pe zi. Permisul sanitar este în prezent cerut pentru accesul în Parlament, ceea ce ar putea împiedica electorii testaţi pozitiv să-şi exprime votul.

Ce atribuţii are preşedintele Italiei

Preşedintele Italiei este şef al statului şi garant al Constituţiei. Acesta numeşte premierul şi, la propunerea acestuia din urmă, miniştrii.

În caz de criză politică, rolul său este crucial, pentru că el dispune de o anumită libertate în a alege premierul. Astfel s-a întâmplat, de exemplu, atunci când Giorgio Napolitano l-a desemnat pe Mario Monti în 2011 sau când Sergio Mattarella l-a numit pe Mario Draghi în 2021.

Preşedintele are puterea de a dizolva Parlamentul şi eventual de a retrimite legile în Parlament atunci când acestea îi sunt prezentate pentru promulgare.

Președintele Italiei prezidează şi Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. De asemenea, ca să fie ales, trebuie să aibă cetăţenia italiană şi vârsta de cel puţin 50 de ani.

Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano, a obţinut un al doilea mandat.

Palatul Quirinal, sediul Preşedinţiei

Sediul Preşedinţiei Republicii este Palatul Quirinal, fostă reşedinţă a papilor şi regilor Italiei din 1870 până în 1946. Construit începând din 1573, Quirinal, ornat cu numeroase opere de artă, este unul dintre cele mai importante palate romane. În total, 30 de papi au locuit acolo, de la Grigore al XIII-lea până la Pius al IX-lea.

Când Italia se afla sub jugul trupelor napoleoniene, împăratul a ordonat efectuarea de lucrări pentru a face din Quirinal reşedinţa sa romană, însă nu a pus piciorul acolo vreodată.

După proclamarea Republicii, intervenită după referendumul ce a pus capăt monarhiei în 1946, acest somptuos palat de 110.500 de metri pătraţi a devenit reşedinţa şefului statului. Dintre toate palatele prezidenţiale din lume, doar cel al preşedintelui turc, de la Ankara, este mai mare.

În timp ce negocieri intense au loc în spatele culiselor, fostul premier Silvio Berlusconi a fost cel mai agresiv în campania sa, mergând până la a se lăuda cu petrecerile sale „bunga bunga”, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Miliardarul în vârstă de 85 de ani visează de mult la un mandat de şapte ani la Palat Quirinal, chiar dacă observatorii se îndoiesc că el ar dispune de voturile necesare, relatează vineri AFP.

De obicei este greu de prevăzut câştigătorul acestor alegeri cu buletine secrete, un mod de scrutin propice diverselor întorsături de situaţie.

Preşedintele Italiei are în esenţă un rol onorific, dar exercită o putere considerabilă în caz de criză politică, fie că este vorba de a dizolva parlamentul, de a alege premierul sau de a refuza mandatele de guvernare ale unor coaliţii politice fragile, transmite Agerpres.

Italia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate, remarcă AFP, pentru că partidele care fac parte din coaliţia care îl susţine pe actualul premier, Mario Draghi, sunt deja pe poziţii de luptă în vederea alegerilor legislative de anul viitor şi haosul politic ar putea pune în pericol aplicarea planului italian de redresare post-COVID-19.

„Acestea sunt nişte alegeri-cheie şi foarte complicate, pentru că partidele politice sunt slabe și se află într-o stare de fragmentare totală”, a explicat Giovanni Orsina, director al Luiss School of Government de la Roma.

Mario Draghi, de la funcția de premier la cea de președinte al Italiei

Votul ar putea „lovi guvernul precum un seism”, în timp ce Italia luptă împotriva unui nou val de COVID-19, care riscă să perturbe relansarea după recesiunea din 2020, scrie cotidianul Corriere della Sera.

Fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în vârstă de 74 de ani, a dat de înţeles că el este interesat de post, însă alegerea lui ar lăsa vacant actualul său post de premier într-un moment foarte delicat.

Numit de către preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Sergio Mattarella, în februarie 2021, Draghi a reuşit să menţină unitatea unui guvern format din aproape toate partidele politice italiene, relansând creşterea economică.

De asemenea, Draghi a supervizat reformele-cheie cerute în schimbul fondurilor prevăzute de planul de relansare al Uniunii Europene, Roma fiind principalul beneficiar al acestora, cu circa 200 de miliarde de euro.

Investitorii internaţionali se tem că Italia, împovărată de datorii, va înregistra întârzieri în calendarul strâns al reformelor, în cazul în care Draghi va părăsi postul de premier.

Majoritatea experţilor apreciază că premierul Mario Draghi ar fi cel mai bine plasat în calitate de preşedinte, pentru a asigura stabilitatea politică şi bune relaţii cu Bruxelles-ul, în special dacă dreapta şi extrema dreaptă vor câştiga alegerile prevăzute să aibă loc în 2023.

Totodată, nu există certitudini că el va reuşi că continue reformele dacă va rămâne în actuala funcţie. De asemenea, Draghi riscă oricum să-şi piardă postul în urma viitoarelor alegeri.

„Acesta este un an preelectoral. Chiar dacă Draghi rămâne premier, adevărul este că lui îi va fi greu să controleze situaţia politică”, subliniază Giovanni Orsina.

Lista pretendenților

O eventuală soluţie ar consta în numirea ca premier a lui Renato Brunetta, în vârstă de 71 de ani, membru al guvernului actual şi al partidului lui Berlusconi, Forza Italia (dreapta), liderii principalelor partide din coaliţie ocupând până la alegeri posturile ministeriale cele mai importante.

Dacă Draghi rămâne premier, printre alte nume care circulă în presă pentru postul de preşedinte se numără, în afară de Silvio Berlusconi (85 de ani, dreapta), şi fostul şef al executivului Giuliano Amato (83 de ani, centrist), al comisarului european pentru Economie, Paolo Gentiloni (67 de ani, de stânga) şi fostului preşedinte al camerei deputaţilor, Pier Ferdinando Casini (66 de ani, centrist).

Totodată, există voci care doresc ca o femeie să acceadă pentru prima dată la funcţia supremă a statului Italian. În acest caz, preşedinţia ar putea reveni ministrului Justiţiei, Marta Cartabia (58 de ani, centru-dreapta), sau predecesoarei sale Paola Severino (73 de ani, centru-dreapta), fără a o uita pe preşedinta Senatului, Elisabetta Casellati (66 de ani, dreapta).

Care este sistemul de votare pentru președintele Italiei

Preşedintele Italiei este ales pentru şapte ani prin vot indirect de către o adunare a membrilor celor două camere ale Parlamentului Italiei (630 de deputaţi plus 320 de senatori contra 321 în mod normal, însă alegerea unui senator a fost anulată). La aceştia se adaugă 58 de delegaţi ai regiunilor. În total, 1.008 „mari electori”.

În primele trei tururi, este necesară o majoritate de două treimi, adică 672 de voturi, dar începând cu al patrulea tur este suficientă o majoritate absolută de 505 voturi.

Votul are loc cu buletine secrete la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputaţilor.

Din cauza restricţiilor legate de criza pandemică, un singur tur de scrutin va fi organizat pe zi. Permisul sanitar este în prezent cerut pentru accesul în Parlament, ceea ce ar putea împiedica electorii testaţi pozitiv să-şi exprime votul.

Ce atribuţii are preşedintele Italiei

Preşedintele Italiei este şef al statului şi garant al Constituţiei. Acesta numeşte premierul şi, la propunerea acestuia din urmă, miniştrii.

În caz de criză politică, rolul său este crucial, pentru că el dispune de o anumită libertate în a alege premierul. Astfel s-a întâmplat, de exemplu, atunci când Giorgio Napolitano l-a desemnat pe Mario Monti în 2011 sau când Sergio Mattarella l-a numit pe Mario Draghi în 2021.

Preşedintele are puterea de a dizolva Parlamentul şi eventual de a retrimite legile în Parlament atunci când acestea îi sunt prezentate pentru promulgare.

Președintele Italiei prezidează şi Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. De asemenea, ca să fie ales, trebuie să aibă cetăţenia italiană şi vârsta de cel puţin 50 de ani.

Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano, a obţinut un al doilea mandat.

Palatul Quirinal, sediul Preşedinţiei

Sediul Preşedinţiei Republicii este Palatul Quirinal, fostă reşedinţă a papilor şi regilor Italiei din 1870 până în 1946. Construit începând din 1573, Quirinal, ornat cu numeroase opere de artă, este unul dintre cele mai importante palate romane. În total, 30 de papi au locuit acolo, de la Grigore al XIII-lea până la Pius al IX-lea.

Când Italia se afla sub jugul trupelor napoleoniene, împăratul a ordonat efectuarea de lucrări pentru a face din Quirinal reşedinţa sa romană, însă nu a pus piciorul acolo vreodată.

După proclamarea Republicii, intervenită după referendumul ce a pus capăt monarhiei în 1946, acest somptuos palat de 110.500 de metri pătraţi a devenit reşedinţa şefului statului. Dintre toate palatele prezidenţiale din lume, doar cel al preşedintelui turc, de la Ankara, este mai mare.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
21 ianuarie, 01:36
0
253

Numărul deceselor COVID s-a dublat în Italia în ultima săptămână

21 ianuarie, 01:36
0
253

Numărul deceselor asociate COVID-19 s-a dublat în Italia în ultima săptămână, cu o creştere de 49,7%, în paralel cu o descreştere a numărului contagierilor, al spitalizărilor şi al internărilor la terapia intensivă.

Numărul deceselor COVID s-a dublat în Italia în ultima săptămânăFoto: hotnews.ro

Numărul morţilor de COVID-19 s-a cifrat la 2.266 în săptămâna 12-18 ianuarie, faţă de 1.514 înregistrat în cele şapte zile precedente, în timp ce infectările cu noul coronavirus au crescut cu doar 3%, cifrându-se la 1.243.789 (faţă de 1.207.689 în săptămâna anterioară), potrivit datelor Gimbe, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

A scăzut şi numărul spitalizărilor (+14% faţă de +32,2%) şi al internărilor la terapia intensivă (+2,3% faţă de +20,5%), deşi spitalele continuă „să fie sub presiune”, notează Fundaţia într-un comunicat online.

În ce priveşte campania de imunizare, impunerea obligativităţii vaccinării persoanelor de peste 50 de ani decretată de guvern a condus la o creştere cu 28,1% a primei doze administrate acestei categorii de vârstă, astfel încât 83,7% din populaţie a fost vaccinată cu cel puţin cu o doză, în timp ce 79,6% a fost vaccinată cu schema completă.

Gimbe notează că aproape jumătate dintre cei care au primit prima doză de vaccin anti-COVID-19 reprezintă copii cu vârste între 5 şi 11 ani, în timp ce doza booster a fost administrată la 70,8% din populaţie.

Marţi, 18 ianuarie, Italia a înregistrat 434 de decese asociate COVID-19, o nouă cifră maximă raportată în ultimele nouă luni.

Italia se numără printre ţările cu cea mai mare rată de mortalitate provocată de noul coronavirus, cu un total de 142.205 de morţi de la începutul pandemiei în februarie 2020.

Numărul morţilor de COVID-19 s-a cifrat la 2.266 în săptămâna 12-18 ianuarie, faţă de 1.514 înregistrat în cele şapte zile precedente, în timp ce infectările cu noul coronavirus au crescut cu doar 3%, cifrându-se la 1.243.789 (faţă de 1.207.689 în săptămâna anterioară), potrivit datelor Gimbe, transmite Știri.md cu referire la hotnews.ro.

A scăzut şi numărul spitalizărilor (+14% faţă de +32,2%) şi al internărilor la terapia intensivă (+2,3% faţă de +20,5%), deşi spitalele continuă „să fie sub presiune”, notează Fundaţia într-un comunicat online.

În ce priveşte campania de imunizare, impunerea obligativităţii vaccinării persoanelor de peste 50 de ani decretată de guvern a condus la o creştere cu 28,1% a primei doze administrate acestei categorii de vârstă, astfel încât 83,7% din populaţie a fost vaccinată cu cel puţin cu o doză, în timp ce 79,6% a fost vaccinată cu schema completă.

Gimbe notează că aproape jumătate dintre cei care au primit prima doză de vaccin anti-COVID-19 reprezintă copii cu vârste între 5 şi 11 ani, în timp ce doza booster a fost administrată la 70,8% din populaţie.

Marţi, 18 ianuarie, Italia a înregistrat 434 de decese asociate COVID-19, o nouă cifră maximă raportată în ultimele nouă luni.

Italia se numără printre ţările cu cea mai mare rată de mortalitate provocată de noul coronavirus, cu un total de 142.205 de morţi de la începutul pandemiei în februarie 2020.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
18 ianuarie, 12:17
0
969

Italia: Un moldovean a murit într-un tragic accident lângă Parma

18 ianuarie, 12:17
0
969

Un accident teribil, produs în Italia, în weekend-ul trecut, s-a soldat cu moartea a trei tineri, printre care și un moldovean de 20 de ani, scrie parmatoday.it.

Italia: Un moldovean a murit într-un tragic accident lângă ParmaFoto: parmatoday.it

Tragicul accident s-a produs în după-amiaza zilei de sâmbătă, 15 ianuarie, pe drumul care leagă orașul Parma și comuna Langhirano, cunoscut pentru numeroasele coliziuni soldate cu decese, de-a lungul timpului, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Potrivit informațiilor, cei trei tineri, Joseph Venturini, de 18 ani, Martina Karakach, de 17 ani, și Renat Tonu, în vârstă de 20 de ani, se deplasau cu un Mercedes negru, clasa A, când s-au tamponat cu un Ford, condus de un bărbat de 56 de ani, din Langhirano. Impactul a fost foarte violent. Cei trei tineri – Joseph, Martina și Renat – au fost răniți grav.

La fața locului s-au deplasat salvatorii Asistenței Publice din Langhirano, ai Crucii Albastre din Traversetolo și din Parma. Pompierii din Langhirano au depus efort pentru a-i scoate pe băieți, care au rămas blocați în habitaclul mașinii, intervenția fiind una dificilă.

Joseph Venturini a murit la două ore după ce a fost internat în secția de terapie intensivă a spitalului Maggiore. Medicii, ajunși la fața locului în câteva minute, l-au reanimat pe băiat timp de aproximativ o jumătate de oră și l-au transportat la spital, unde a decedat, în jurul orei 21. Ceilalți doi tineri, Martina Karakach și Renat Tonu, au murit și ei, în spital, după ore întregi de chin.

Drumul care leagă Parma și Langhirano este descris de locuitori drept având grave probleme de siguranță. Acesta a fost scena a numeroase accidente mortale: în 2017, aici și-au pierdut viața Filippo Ricotti, în vârstă de 17 ani, și Giulia Demartis, în vârstă de 15 ani.

Tragicul accident s-a produs în după-amiaza zilei de sâmbătă, 15 ianuarie, pe drumul care leagă orașul Parma și comuna Langhirano, cunoscut pentru numeroasele coliziuni soldate cu decese, de-a lungul timpului, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Potrivit informațiilor, cei trei tineri, Joseph Venturini, de 18 ani, Martina Karakach, de 17 ani, și Renat Tonu, în vârstă de 20 de ani, se deplasau cu un Mercedes negru, clasa A, când s-au tamponat cu un Ford, condus de un bărbat de 56 de ani, din Langhirano. Impactul a fost foarte violent. Cei trei tineri – Joseph, Martina și Renat – au fost răniți grav.

La fața locului s-au deplasat salvatorii Asistenței Publice din Langhirano, ai Crucii Albastre din Traversetolo și din Parma. Pompierii din Langhirano au depus efort pentru a-i scoate pe băieți, care au rămas blocați în habitaclul mașinii, intervenția fiind una dificilă.

Joseph Venturini a murit la două ore după ce a fost internat în secția de terapie intensivă a spitalului Maggiore. Medicii, ajunși la fața locului în câteva minute, l-au reanimat pe băiat timp de aproximativ o jumătate de oră și l-au transportat la spital, unde a decedat, în jurul orei 21. Ceilalți doi tineri, Martina Karakach și Renat Tonu, au murit și ei, în spital, după ore întregi de chin.

Drumul care leagă Parma și Langhirano este descris de locuitori drept având grave probleme de siguranță. Acesta a fost scena a numeroase accidente mortale: în 2017, aici și-au pierdut viața Filippo Ricotti, în vârstă de 17 ani, și Giulia Demartis, în vârstă de 15 ani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 ianuarie, 18:30
4
1 247

O moldoveancă susține că mătușa sa a murit în condiții suspecte

17 ianuarie, 18:30
4
1 247

O cetăţeană a Marii Britanii şi Republicii Moldova, Marina Vasileva, a rugat-o pe preşedinta Maia Sandu să asigure "respectarea legii în cazul decesului mătuşii sale, Marietta Reabţeva".

O moldoveancă susține că mătușa sa a murit în condiții suspecteFoto: dire.it

Ea a declarat luni, la o conferinţă de presă susţinută la Infotag, că "nu încearcă în niciun caz să substituie activitatea anchetatorilor profesionişti şi imparţialitatea sistemului judecătoresc", transmite Știri.md.

"În privinţa decesului rudei şi acum, câţiva ani mai târziu (din octombrie 2018), rămân multe întrebări. Organele de drept nu se grăbesc să le dea răspunsuri şi chiar frânează în mod deliberat ancheta.

Mătuşa mea s-a stins din viaţă pe 4 octombrie, după ce a semnat un acord de întreţinere pe viaţă cu medicul ei de familie. 

Documentul nu presupunea numai îngrijirea atentă din partea medicului, ci şi transferul către acesta a dreptului de proprietate asupra apartamentului de la Botanica", a spus Vasilieva.

Potrivit acesteia, s-a aflat că, cu opt zile înainte de moarte, femeia a orbit şi, de asemenea, a fost diagnosticată cu cancer în stadiu inoperabil.

"În ultimele luni, de ea a avut grijă acel medic şi ce i-a administrat în condiţiile acestor diagnosticuri nu se ştie. De asemenea, nu se ştie cât de adecvată a fost mătuşa când a semnat documentele pentru proprietatea imobiliară în favoarea unei alte persoane", a declarat Vasilieva.

După cum a declarat avocatul Roman Stici în timpul unei conferinţe de presă, există într-adevăr multe întrebări în acest caz.

Stici a mai spus că a fost efectuată o expertiză a documentelor perfectate pentru proprietatea imobiliară, pentru a afla cât de adecvată era Marietta Reabţeva înainte de a le semna.

"Grafologul a concluzionat că documentul a fost semnat "în circumstanţe neobişnuite". Ne-ar plăcea ca specialistul în scris de mână să ne explice în instanţă ce vrea să spună prin această formulare", a spus avocatul.

Avocatul consideră că este foarte important să se ia o decizie corectă în acest caz.

"Acest caz poate crea un precedent. Avem sute de bătrâni singuri. Rudele lor sunt în străinătate, nu sunt întotdeauna în apropiere. Câţi pot deveni victime, dacă acest medic, la mai bine de trei ani de la tragedia lui Reabţeva, rămâne nepedepsit şi va intra totuşi în dreptul de proprietate asupra apartamentului din Capitală? Acest lucru nu poate fi permis", a spus Stici.

Ea a declarat luni, la o conferinţă de presă susţinută la Infotag, că "nu încearcă în niciun caz să substituie activitatea anchetatorilor profesionişti şi imparţialitatea sistemului judecătoresc", transmite Știri.md.

"În privinţa decesului rudei şi acum, câţiva ani mai târziu (din octombrie 2018), rămân multe întrebări. Organele de drept nu se grăbesc să le dea răspunsuri şi chiar frânează în mod deliberat ancheta.

Mătuşa mea s-a stins din viaţă pe 4 octombrie, după ce a semnat un acord de întreţinere pe viaţă cu medicul ei de familie. 

Documentul nu presupunea numai îngrijirea atentă din partea medicului, ci şi transferul către acesta a dreptului de proprietate asupra apartamentului de la Botanica", a spus Vasilieva.

Potrivit acesteia, s-a aflat că, cu opt zile înainte de moarte, femeia a orbit şi, de asemenea, a fost diagnosticată cu cancer în stadiu inoperabil.

"În ultimele luni, de ea a avut grijă acel medic şi ce i-a administrat în condiţiile acestor diagnosticuri nu se ştie. De asemenea, nu se ştie cât de adecvată a fost mătuşa când a semnat documentele pentru proprietatea imobiliară în favoarea unei alte persoane", a declarat Vasilieva.

După cum a declarat avocatul Roman Stici în timpul unei conferinţe de presă, există într-adevăr multe întrebări în acest caz.

Stici a mai spus că a fost efectuată o expertiză a documentelor perfectate pentru proprietatea imobiliară, pentru a afla cât de adecvată era Marietta Reabţeva înainte de a le semna.

"Grafologul a concluzionat că documentul a fost semnat "în circumstanţe neobişnuite". Ne-ar plăcea ca specialistul în scris de mână să ne explice în instanţă ce vrea să spună prin această formulare", a spus avocatul.

Avocatul consideră că este foarte important să se ia o decizie corectă în acest caz.

"Acest caz poate crea un precedent. Avem sute de bătrâni singuri. Rudele lor sunt în străinătate, nu sunt întotdeauna în apropiere. Câţi pot deveni victime, dacă acest medic, la mai bine de trei ani de la tragedia lui Reabţeva, rămâne nepedepsit şi va intra totuşi în dreptul de proprietate asupra apartamentului din Capitală? Acest lucru nu poate fi permis", a spus Stici.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 ianuarie, 15:25
0
822

Cum a rămas Alessia, o fetiță de origine română, singura elevă dintr-o școală din Italia

17 ianuarie, 15:25
0
822

Alessia, o fetiță de 12 ani cu părinți români, a rămas singura elevă din școala gimnazială de pe insula italiană Capraia.

Cum a rămas Alessia, o fetiță de origine română, singura elevă dintr-o școală din ItaliaFoto: Corriere della Sera

Chiar dacă situația este neobișnuită, eleva spune că nu este deloc deranjată și chiar este fericită pentru că atenția profesorilor este îndreptată exclusiv asupra ei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Alessia Vrâncianu are părinți români, însă este născută în Italia. Familia ei locuiește pe insula Capraia, din arhipelagul Toscan, situată la aproximativ 60 de kilometri de orașul de coastă Livorno și la 30 de insula Corsica. 

Pe insula care în mare parte a fost declarată parc natural trăiesc în total 376 de oameni. Școala la care învață Alessia mai include o clasă primară și o grădiniță.

Până anul trecut, Alessia a mai avut o colegă, Jessica, care îi este și prietenă. Aceasta, însă, s-a mutat pe continent împreună cu părinții. 

Deși nu a fost deloc încântată că prietena ei a plecat, Alessia s-a obișnuit cu situația. „Chiar sunt fericită. Am o școală numai pentru mine, profesori excelenți care mă urmăresc în orice moment, prieteni care vin să mă viziteze în fiecare weekend”, a declarat ea pentru Corriere della Sera.

Eleva are trei profesori și posibilitatea de a urma online anumite lecții la o școală gimnazială din Livorno. De asemenea, câteva zile pe lună merge fizic la această școală, pentru a relaționa direct cu alți elevi de vârsta ei.

Stefania Benedetti, directoarea școlii de pe insulă, spune că Alessia s-a adaptat foarte bine la situația actuală și că rezultatele ei sunt excelente. 

„Suntem foarte mulțumiți chiar dacă la început au fost niște rezerve, însă Alessia învață, este liniștită și are note bune la toate materiile”, a spus aceasta.

Chiar dacă situația este neobișnuită, eleva spune că nu este deloc deranjată și chiar este fericită pentru că atenția profesorilor este îndreptată exclusiv asupra ei, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Alessia Vrâncianu are părinți români, însă este născută în Italia. Familia ei locuiește pe insula Capraia, din arhipelagul Toscan, situată la aproximativ 60 de kilometri de orașul de coastă Livorno și la 30 de insula Corsica. 

Pe insula care în mare parte a fost declarată parc natural trăiesc în total 376 de oameni. Școala la care învață Alessia mai include o clasă primară și o grădiniță.

Până anul trecut, Alessia a mai avut o colegă, Jessica, care îi este și prietenă. Aceasta, însă, s-a mutat pe continent împreună cu părinții. 

Deși nu a fost deloc încântată că prietena ei a plecat, Alessia s-a obișnuit cu situația. „Chiar sunt fericită. Am o școală numai pentru mine, profesori excelenți care mă urmăresc în orice moment, prieteni care vin să mă viziteze în fiecare weekend”, a declarat ea pentru Corriere della Sera.

Eleva are trei profesori și posibilitatea de a urma online anumite lecții la o școală gimnazială din Livorno. De asemenea, câteva zile pe lună merge fizic la această școală, pentru a relaționa direct cu alți elevi de vârsta ei.

Stefania Benedetti, directoarea școlii de pe insulă, spune că Alessia s-a adaptat foarte bine la situația actuală și că rezultatele ei sunt excelente. 

„Suntem foarte mulțumiți chiar dacă la început au fost niște rezerve, însă Alessia învață, este liniștită și are note bune la toate materiile”, a spus aceasta.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
17 ianuarie, 12:08
2
673

Badantele din Italia nu vor putea să se pensioneze anticipat

17 ianuarie, 12:08
2
673

Îngrijitoarele de bătrâni din Italia nu vor putea să se pensioneze anticipat, la 63 de ani, cu opțiunea „L’Ape sociale”. Hotărârea a fost luată de Guvernul italian prin Legea bugetului pe 2022.

Badantele din Italia nu vor putea să se pensioneze anticipatFoto: rotalionul.com

Astfel, badantele vor trebui să muncească până la vârsta de 67 de ani pentru a ieși la pensie, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

Opțiunea „L’Ape sociale” a fost extinsă pentru celelalte categorii de personal, dar nu și pentru asistentele familiale, informează Pensioni e Fisco.

Decizia a fost argumentată prin faptul că „munca ingrijitoarelor nu este una grea”.

Astfel, badantele vor trebui să muncească până la vârsta de 67 de ani pentru a ieși la pensie, transmite Știri.md cu referire la Unimedia.info.

Opțiunea „L’Ape sociale” a fost extinsă pentru celelalte categorii de personal, dar nu și pentru asistentele familiale, informează Pensioni e Fisco.

Decizia a fost argumentată prin faptul că „munca ingrijitoarelor nu este una grea”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...