Pregătirea pentru post începe însă mai devreme, odată cu Săptămâna Albă, care în 2025 are loc între 24 februarie și 2 martie, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.

Ce este Săptămâna Albă și ce are special

Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei, este ultima săptămână de dinaintea Postului Mare. În această perioadă, credincioșii renunță la carne, dar pot consuma lactate, ouă și pește. Este o etapă de tranziție, atât din punct de vedere alimentar cât și spiritual, menită să pregătească trupul și sufletul pentru rigorile postului.

Această săptămână are și o puternică dimensiune simbolică, marcând Lăsata Secului - momentul în care credincioșii renunță la alimentele de origine animală și se pregătesc pentru purificarea sufletească.

Săptămâna Albă culminează cu Duminica Lăsatului Sec de Brânză (2 martie 2025), zi în care credincioșii își cer iertare unii altora, pentru a intra în post împăcați cu semenii, cât și cu Dumnezeu.

Structura Postului Paștelui

Postul Mare este împărțit în două perioade mari:

Postul propriu-zis (3 martie – 12 aprilie 2025) – cele 40 de zile care amintesc de postul ținut de Mântuitorul Iisus Hristos în pustie.

Săptămâna Patimilor (13 – 19 aprilie 2025) – ultima săptămână înainte de Înviere, dedicată rememorării suferințelor Mântuitorului.

În această perioadă, credincioșii sunt chemați la post aspru, rugăciune și fapte bune.

Regulile alimentare în Postul Paștelui

Postul Paștelui este considerat cel mai sever dintre posturile de peste an. Pe durata acestuia:

Se renunță complet la carne, ouă, lapte și alte produse de origine animală.
Se mănâncă fără ulei și fără vin în anumite zile, în special lunea, miercurea și vinerea.
Se permite consumul de pește doar de Buna Vestire (25 martie) și de Florii (13 aprilie).
Săptămâna Patimilor este cea mai strictă, iar unii credincioși aleg postul negru în Vinerea Mare, ziua Răstignirii Mântuitorului.

Postul, mai mult decât restricție alimentară

Postul nu se rezumă doar la renunțarea la anumite alimente, ci reprezintă și un timp de purificare sufletească. În această perioadă, se recomandă:

Rugăciunea mai frecventă și participarea la slujbele religioase.
Spovedania și împărtășania, ca forme de întărire a legăturii cu Dumnezeu.
Îndepărtarea de gândurile negative, evitarea conflictelor și a judecății celorlalți.
Săvârșirea faptelor bune și sprijinirea celor aflați în nevoie.

Semnificația Postului Paștelui

Postul Mare este o perioadă de reflecție, de pocăință și pregătire sufletească pentru Învierea Domnului. Această călătorie spirituală ne oferă ocazia de a ne curăța sufletul și de a ne apropia mai profund de Dumnezeu.

În tradiția creștină, Postul Mare evocă cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustie, precum și suferințele Sale dinaintea Răstignirii. Prin post și rugăciune, credincioșii refac simbolic acest drum al purificării, pregătindu-se pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinismului: Paștele.

Tradiții și obiceiuri specifice Postului Paștelui

De-a lungul timpului, Postul Mare a devenit o perioadă bogată în tradiții și obiceiuri, fiecare având o semnificație aparte:

„Lăsatul secului” marchează trecerea spre post printr-o masă îmbelșugată, adunând întreaga familie, pentru un moment de comuniune.

Curățenia de primăvară, practicată în numeroase regiuni, simbolizează nu doar ordinea exterioară, ci și purificarea sufletească înaintea Paștelui.

Săptămâna Patimilor este un moment de profundă trăire spirituală, marcat prin slujbe speciale, precum Denia celor 12 Evanghelii și Prohodul Domnului.

Postul negru din Vinerea Mare este un act de profundă smerenie, mulți credincioși alegând să-l respecte și să treacă pe sub Sfântul Epitaf, în semn de evlavie.

Superstiții din Postul Paștelui – credințe păstrate de-a lungul generațiilor

Postul Paștelui nu este doar o perioadă de purificare trupească și sufletească, ci și un timp încărcat de tradiții și superstiții transmise din străbuni. De-a lungul secolelor, oamenii au creat și respectat numeroase credințe menite să le aducă sănătate, belșug și protecție divină.

Începutul postului – Semnele unui an bun sau plin de încercări

Se spune că cine începe postul trebuie să-l țină până la capăt, altfel riscă să atragă ghinionul asupra sa. În unele zone, oamenii evită să spele haine în prima zi de post, crezând că astfel își „murdăresc” sufletul în loc să-l curețe. Dacă în prima zi plouă, este semn că anul va fi roditor și plin de binecuvântări.

Ce și cum mănânci – Tradiții care influențează norocul

Prima zi de post este considerată crucială. Mulți cred că e bine să nu mănânci nimic până la apusul soarelui, pentru a avea parte de protecție divină. Alții spun că mierea și nucile consumate în această zi îți asigură un an dulce și lipsit de griji.

Zilele din post – Ce să faci și ce să eviți pentru a atrage norocul

În popor, se crede că tăierea unghiilor sau tunderea părului vinerea poate aduce boală sau slăbirea energiei vitale. De asemenea, zilele de sărbătoare din post sunt considerate sacre, iar munca fizică este văzută ca un afront adus divinității. În Joia Mare, aprinderea focului înainte de răsărit este considerată semn rău, despre care se spune că poate atrage nenorociri asupra casei.

Săptămâna Mare – Încercări, interdicții și semne divine

Pe măsură ce postul se apropie de final, superstițiile devin tot mai numeroase. Vinerea Mare este una dintre cele mai sacre zile, iar tradiția spune că cine se uită în oglindă în această zi riscă să vadă chipul diavolului. Lacrimile vărsate în Vinerea Mare sunt considerate semn rău, iar cei care plâng riscă să aibă parte de necazuri tot anul. În schimb, scăldatul în apă rece în această zi este privit ca un ritual de purificare, menit să aducă sănătate și vitalitate.

Această perioadă nu este, așadar, doar un timp al restricțiilor alimentare, ci și al tradițiilor adânc înrădăcinate, unde credințele populare se împletesc armonios cu spiritualitatea. Fie că alegi să le urmezi sau le privești ca pe elemente fascinante ale culturii populare, aceste obiceiuri contribuie la farmecul și misterul unei etape de reflecție și pregătire sufletească.

Concluzie

Prin urmare, Postul Paștelui reprezintă mai mult decât o simplă renunțare la anumite alimente; este o perioadă de introspecție, rugăciune și apropiere de Dumnezeu. În 2025, acesta începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie, fiind precedat de Săptămâna Albă – o etapă de tranziție către purificare și renunțare treptată.

Prin post, credincioșii se pregătesc nu doar trupește, ci și sufletește pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, un moment al speranței și al luminii în credința creștină.