Peste jumătate dintre localitățile Moldovei au mai puțin de 1.500 de locuitori

Pentru administrațiile locale din Republica Moldova urmează o perioadă decisivă. Deși țara are statut de candidat la aderarea în Uniunea Europeană și poate accesa fonduri de dezvoltare, numeroase primării sunt prea mici pentru a gestiona eficient proiecte locale, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Problema apare în cazul a mai mult de jumătate dintre primării, care administrează comunități cu mai puțin de 1.500 de locuitori. În aceste condiții, resursele financiare sunt reduse, iar inițierea unor proiecte de dezvoltare devine dificilă.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că Republica Moldova se află într-o etapă importantă de dezvoltare și că este necesară consolidarea capacității administrative la nivel local. El a menționat că administrația publică locală este excesiv fragmentată, multe primării având personal limitat și resurse proprii insuficiente. Potrivit datelor din 2024, peste 60% dintre primării administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori.

La începutul lunii martie, Guvernul a prezentat un set de modificări legislative menite să elimine unele bariere birocratice din procesul de amalgamare voluntară a localităților. Una dintre schimbări prevede eliminarea obligației de organizare a alegerilor locale anticipate imediat după unificarea comunităților.

Astfel, aleșii locali vor putea să își continue mandatul până la următoarele alegeri locale generale. Potrivit lui Alexei Buzu, această modificare a fost propusă de reprezentanții administrației locale și acceptată de Guvern.

El a precizat că alegerile locale generale de anul viitor vor marca finalizarea procesului de amalgamare pentru localitățile care aleg să se unească. De asemenea, peste 400 de primării și-au exprimat interesul pentru acest proces și au început discuții privind posibila unificare.

Procesul de amalgamare voluntară ar urma să se desfășoare până în anul 2027. Dacă rezultatele vor fi insuficiente, autoritățile ar putea recurge la amalgamarea normativă, adică obligatorie.

Secretarul general al Guvernului a menționat că urmează să fie stabilit și un prag minim al numărului de locuitori pentru o unitate administrativă. În lunile iunie și iulie va fi realizată o analiză pentru a vedea câte primării sunt implicate în procesul de amalgamare și care dintre ele nu și-au exprimat interesul.

Localitățile care îndeplinesc criteriile stabilite, dar nu participă la procesul voluntar, ar putea fi incluse ulterior în amalgamarea normativă.

Metodologia de amalgamare voluntară a fost aprobată în noiembrie 2023. Autoritățile au anunțat atunci că localitățile care decid să se unească vor beneficia de sprijin financiar.

Necesitatea comasării localităților este legată și de scăderea populației în ultimii ani. Acest fenomen a redus veniturile colectate din taxe și impozite și a limitat capacitatea administrațiilor locale de a finanța proiecte de infrastructură.

Reforma administrativ-teritorială reprezintă și una dintre condițiile de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.