1b:I[82767,["8291","static/chunks/8291-2772d36e743ebfc3.js","3361","static/chunks/3361-ff16e1a87fdbc4e8.js","8897","static/chunks/8897-cdc240febcf0d92c.js","4949","static/chunks/4949-a006406905ead718.js","1829","static/chunks/1829-32423e461662f8b6.js","7688","static/chunks/7688-a6d4e4082eea8cf6.js","7042","static/chunks/7042-70ef13e2cee2f3bf.js","4208","static/chunks/4208-f1182d692d8acbf3.js","9085","static/chunks/9085-9ea220e4dcb8e837.js","295","static/chunks/app/article/%5BcategoryUrl%5D/%5BarticleUrl%5D/page-d61065b77a1fa390.js"],"ApolloStateProvider"] 1c:T4fc,

Dintre aceştia, 27% s-au dus la Bucureşti, în Nord-Vest, Centru, în Sud-Vest şi Vestul ţării au ajuns în total doar 10% dintre imigranţi, în schimb 60% s-au oprit în Macroregiunea Doi, care cuprinde judeţele ce au graniţă comună cu Republica Moldova şi Ucraina, transmite Știri.md cu referire la Ziarul de Iași.

Şi nu întâmplător, pentru că 70% dintre imigranţii definitivi stabiliţi în România de anul trecut veneau din Republica Moldova (62%) şi Ucraina (8%).

Din Germania şi Italia s-au întors câte 2,2%, din SUA şi Canada - 1,6%, respectiv, 1,5%, iar din Franţa, Austria, Ungaria şi Israel - între 0,7% şi 0,3%.

Imigranţii definitiv, cunoscuţi şi ca “imigranţi cu schimbarea domiciliului”, sunt persoanele (ce au acum cetăţenie română) care imigrează în România, adică renunţă la domiciliul de pe teritoriul altui stat şi îşi stabilesc domiciliul în România, cu adresa declarată ca locuinţă principală trecută în actul de identitate (CI/CI provizorie, BI).