Peste 100 de atacuri asupra jurnaliștilor în 2025: Doar 9 cazuri au ajuns în instanță

Potrivit informațiilor prezentate de Asociația Presei Independente, anul trecut au fost solicitate și oferite peste 420 de consultații psihologice individuale pentru jurnaliști. Indicatorul reflectă presiunea constantă asupra profesiei, care depășește cadrul profesional și afectează direct siguranța și echilibrul personal al celor din domeniu, transmite Știri.md.

Datele au fost prezentate în cadrul mesei rotunde „Împreună pentru asigurarea integrității informaționale”, organizată de UNESCO în parteneriat cu Asociația ADEPT, cu sprijinul Guvernului Japoniei. Evenimentul a avut loc într-un context în care Republica Moldova încearcă să consolideze protecția libertății presei și să răspundă unor riscuri tot mai complexe din spațiul informațional.

Participanții au subliniat că nu mai este vorba despre incidente izolate, ci despre un fenomen care afectează funcționarea normală a presei. În mod special, jurnaliștii de investigație, care documentează cazuri de corupție sau rețele de influență, devin ținte ale unor campanii coordonate de intimidare și discreditare.

Tot mai frecvent, aceste presiuni se manifestă și prin procese strategice intentate pentru a reduce la tăcere vocile critice, cunoscute la nivel internațional drept SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation). Astfel de acțiuni nu urmăresc neapărat câștigarea în instanță, ci exercitarea unei presiuni financiare și psihologice asupra jurnaliștilor și redacțiilor, prin cereri de despăgubiri disproporționate și procese de durată.

Polina Panainte a declarat că se observă un număr tot mai mare de atacuri asupra jurnaliștilor, iar acestea nu mai vizează doar activitatea profesională, ci și persoana, credibilitatea și viața privată a acestora. Potrivit ei, autoritățile și partenerii instituționali lucrează la ajustarea legislației la standardele europene, la crearea unor mecanisme de coordonare între instituții și la dezvoltarea unor protocoale clare de reacție în cazurile de intimidare sau violență.

La nivel internațional, evoluțiile din Republica Moldova sunt urmărite atent. Reprezentanta Ambasadei Japoniei la Chișinău, Mariko Mori, a subliniat că influențarea percepțiilor și subminarea încrederii publice devin tot mai ușor de realizat, iar protejarea integrității informaționale este esențială pentru stabilitate și pace.

Datele globale confirmă tendința de creștere a presiunilor asupra presei. Reprezentantul UNESCO, Mehdi Benchelah, a declarat că aproximativ 86% dintre crimele comise împotriva jurnaliștilor la nivel global rămân nepedepsite, iar autocenzura este în creștere. Acest fenomen indică nu doar riscuri externe, ci și o frică internalizată care afectează profesia.

În acest context, UNESCO promovează o abordare integrată, care implică instituțiile statului, sistemul judiciar și societatea civilă, precum și investiții în educația media și informațională.

În Republica Moldova, răspunsul instituțional este în curs de consolidare. În ultimii ani au fost operate modificări ale Codului penal și ale Codului contravențional, prin care au fost introduse sancțiuni mai clare pentru obstrucționarea activității jurnalistice, inclusiv în cazurile de intimidare, amenințare sau violență.

Totodată, au fost introduse prevederi privind protecția surselor jurnalistice și limitarea ingerințelor nejustificate în activitatea media. De asemenea, legislația prevede circumstanțe agravante pentru faptele comise împotriva jurnaliștilor, inclusiv în mediul online sau în timpul manifestațiilor publice.

În paralel, autoritățile lucrează la elaborarea unei noi legi a mass-media, care urmărește modernizarea cadrului normativ și alinierea la standardele europene, inclusiv în contextul combaterii dezinformării și al protejării spațiului informațional.

Președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a declarat că a fost consolidat cadrul legal pentru protecția jurnaliștilor, inclusiv prin sancțiuni mai clare și garanții suplimentare pentru protecția surselor.

Concluzia participanților a fost că protecția jurnaliștilor nu mai poate fi tratată ca o responsabilitate a unei singure instituții. Este necesară o abordare integrată, în care legislația, aplicarea legii, cooperarea instituțională și reziliența societății să funcționeze împreună, întrucât fiecare atac asupra unui jurnalist reflectă starea democrației.