Persoanele LGBTQ+ din R. Moldova: Stigmatizați pentru că iubesc diferit

Cel mai recent sondaj privind egalitatea, publicat în luna iunie de IMAS, Guvernul Japoniei și Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană, arată că 50 la sută dintre oameni cred că homosexualitatea trebuie pedepsită, iar 79% - că aceste persoane nu au dreptul la căsătorie, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Lupta organizațiilor neguvernamentale este practic neputincioasă din moment ce autoritățile întârzie să vină cu modificări legislative. În prezent, cinci cupluri au pornit o litigare strategică, pentru ca statul să le permită persoanelor de același sex să-și oficializeze relațiile. Printre ei se numără Valentin și Valeriu.

„Am plecat la ASP și am depus actele, dar evident că cererea noastră a fost refuzată. Cu toate acestea, atitudinea angajaților a fost una civilizată. Refuzul a fost unul mai mult tehnic. Ni s-a spus că nu există o bază legală care să permită acest lucru”, a declarat Valeriu.

„Timp de opt ani, de când suntem împreună, am adunat câteva bunuri. Vrem cumva să oficializăm relația noastră, ca să fim siguri în ziua de mâine și, în cazul în care se va întâmpla ceva, să ne putem ajuta unul pe celălalt.  Noi nu vrem să dictăm cuiva cum să trăiască, nu vrem să schimbăm viziunea oamenilor despre viață. Noi doar ne dorim să avem propria familie, protejată, cu drepturi”, spune Valentin.

„Moștenirea, vizitarea persoanei iubite la spital în reanimare, deciderea împreună a unor lucruri foarte de zi cu zi, cum ar fi să iei un împrumut la bancă, să-ți cumpere o casă - sunt foarte multe teme legale care sunt legate de căsătorie. În prezent, persoanele care înființează o familie de același sex nu au aceste drepturi fundamentale”, a menționat coordonatorul de programe, Centrul de Informații „GENDERDOC-M”, Leo Zbanke.

În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că țările care fac parte din Consiliul Europei trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.

„Republica Moldova este parte a Consiliului Europei. În mod normal, fiindcă la noi în Constituție legile și autoritatea internațională stă mai presus decât națională, ar trebuit să ne supunem acestei decizii și să adoptăm o lege. Asta este ce noi așteptăm de la stat. În prezent, din păcate, în instanță deja am primit câteva refuzuri, ceea ce înseamnă că totuși este o reticență”, a menționat Leo Zbanke.

„Noi suntem oameni ca toți ceilalți, locuim aici, plătim impozite. Eu cred că drepturile trebuie să fie egale pentru toți oamenii. Acești oameni există. Poate fi colegul vostru, prietenul vostru, membru al familiei voastre”, spune Valeriu.

Legislația, însă, nu poate schimba în totalitate percepția oamenilor legată de comunitatea LGBTQ+. Deseori, persoanele sunt supuse discriminării nu doar pe stradă, dar și la școală, la muncă sau în diverse instituții. Stigmatizarea îi afectează îndeosebi pe oamenii care se identifică non-binari.

„Mă numesc Randi. Mă identific ca o persoană non-binară, deci fac parte din comunitatea transgend, și sunt bisexuală. Sunt zile când mă simt perfect arătând ca o femeie, dar totuși am perioade foarte mari și foarte grele când am o disforie foarte mare de gen și pentru mine este foarte important să arăt mai masculin”, a spus Randi Lukian, locuitor al Capitalei.

Randi a trebuit să țină piept transfobiei încă din adolescență. Discriminarea, de cele mai multe ori, a venit chiar din partea profesorilor din școala unde învăța.

„Profesoara mea de română, în clasa a IX-a, m-a scos la tablă să răspund tema. Eu am ieșit, am răspuns. Noi aveam formă școlară, iar eu o purtam pe acea bărbătească.  Ea, la un moment dat, m-a oprit în timp ce vorbeam. Și mi-a spus: „scuze, dar de ce arăți așa? Ce ai între picioare?” Întrebarea asta a fost adresată în fața tuturor persoanelor care erau cu mine în clasă și a stârnit un val de râsete. Profesoara mea de germană mi-a dat teste psihologice legat de orientarea profesională. Mie mi s-a potrivit cea de inginer. Profesoara s-a uitat lung la mine și mi-a zis: „la tine, feminin a rămas doar menstruația”. Era foarte dureros, pentru că fiecare frază mă detașa mai tare de colegi, de profesori, de societatea în care trăiesc. Și foarte des am fost hărțuită și pe stradă”, a povestit Randi.

Problemele lui Randi nu au dispărut nici astăzi. De la începutul anului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a fost sesizat să monitorizeze un caz revoltător, în care un adolescent a suferit din cauza bullyingului și violenței.

„Este vorba despre un copil care a fost discriminat și în școala în care învăța, de către cadrele didactice, a fost ținta bullyingului, a fost și victima violenței în familie. Poliția a început urmărirea penală, autoritatea tutelară a asigurat instituirea tutelei pentru un membru al familiei care era protectiv, Ministerul Educației și Cercetării s-a implicat și a facilitat transferul copilului în altă instituție de învățământ”, a declarat Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

Stigmatizarea persoanelor din această comunitate, îndeosebi a copiilor, poate duce la depresie și, uneori, chiar la tragedii. Cazul lui Felis, din aprilie 2022, a zguduit comunitatea LGBT și nu doar. Adolescenta transgender s-a sinucis după ce ar fi fost supusă umilinței și violenței din partea colegilor de clasă.

„Pe noi ne-a șocat și ne-a zguduit... ieri am fost la înmormântare, am văzut toată durerea asta care se petrece în sufletul mamei, în sufletele rudelor, prietenilor.”

Persoanele cu probleme emoționale sau care au gânduri suicidare sunt îndemnate să apeleze la Linia Verde Antisuicid. Pot suna la telefonul afișat pe ecran sau pot scrie un mesaj pe emailul ajutor@pentruviata.md.

LINIA VERDE ANTISUICID - 0608 06 623, AJUTOR@PENTRUVIATA.MD

Comitetul ONU pentru drepturile omului și Avocatul Copilului din Republica Moldova au înaintat autorităților mai multe recomandări, pentru a preveni discriminarea și hărțuirea în rândul copiilor LGBTQ+. În același timp, minorii sunt îndemnați să ceară ajutor oricând la Telefonul Copilului.

Linia Verde pentru Protecția Drepturilor Copilului - 080 011 116

„Am inclus și anumite recomandări pentru instituțiile competente, inclusiv Ministerului Educației și Cercetării de a revizui curricula  și a integra toate acele concepte cheie ale educației sexuale comprehensive. Alte recomandări ar fi formarea, consolidarea capacităților cadrelor didactice de a avea acele competențe sociale și emoționale, dar și acele competențe pentru cultură democratică”, spune Vasile Coroi.

Tot în aprilie 2022, la câteva zile mai târziu după cazul lui Felis, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege care sancționează penal și contravențional discursul instigator la ură. Chiar și așa, persoanele din această comunitate se confruntă în continuare cu numeroase atacuri, fie sunt hărțuite. 

De la începutul anului, Centrul de Informații Genderdoc-M a documentat mai mult de 40 de cazuri de discriminare și instigare la ură. Sunt, însă, doar vocile celor care au avut curajul să ceară ajutor. În realitate, cifra este mult mai mare.

„Haideți să începem de la educația pentru adulți. Noi nu avem în curriculum pentru studenți în psihopedagogie, pedagogie, psihologie, psihiatrie, orientarea sexuală și identitatea de gen să se predea așa cum există acum. Noi până acum ne ciocnim cu situația în care oamenii citesc informații din manuale din anii 50 și se bazează pe aceste informații eronate și răspândesc mai departe prejudecățile”, a menționat coordonatorul de programe, Centrul de Informații „GENDERDOC-M”, Leo Zbanke.

Pentru a avea drepturi egale și a se simți în siguranță în Republica Moldova, persoanele transgen au nevoie și de legi, mai spune Randi, care coordonează un program pentru persoanele trans la Genderdoc-M.

„Recent, o femeie transgen a venit să-și ia un transfer bancar și banca a refuzat să-i dea banii pentru crezând că documentul e fals. A chemat poliția. Poliția a confirmat că documentul este adevărat, este al ei. Dar banca totuși a refuzat din motiv de transfobie. Persoanele trans se ciocnesc de acest lucru regulat, la bancă, la școală, la universitate, la joburi, oriunde ar trebui să scoată pașaportul”, spune Randi Lukian.

Comunitatea LGBTQ+ cere autorităților să soluționeze această problemă prin recunoașterea juridică a identității transgender.

„Acesta este o lege care ar permite oamenilor să se simtă mai bine, să se integreze în societate, să rămână în țara noastră, să nu părăsească și să contribuie... Orientarea sexuală și identitatea de gen sunt niște caracteristici umane, știința deja demult înțelege că este o normă”, mai spune Leo Zbanke.

În lume sunt peste 30 de țări care au legalizat căsătoriile între persoanele de același sex, printre acestea: Franța, Olanda, Spania, Slovenia și altele. Autoritățile din Republica Moldova nu au făcut niciun pas în acest sens și nici în ceea ce privește recunoașterea identității transgender.

„Din câte cunosc eu, din informațiile care mi-au fost aduse la cunoștință, nu am primit o solicitare în acest sens. În contextul parcursului nostru european, avem mai multe componente la care avem de lucru, este vorba de reforma justiției, statul de drept, dar și valorile fundamentale drepturile omului. Ceea ce ține de întrebarea dvs, Republica Moldova nu are o asemenea obligație. Este la discreția statelor, părți ale Consiliului Europei, de a decide natura juridică pe astfel de subiecte”, a explicat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

În Republica Moldova nu există informații cu privire la numărul exact al rezidenților LGBTQ+. Statistica internațională arată, însă, că în fiecare societate, între 4 și 7% din populație este reprezentată de această comunitate. 

Persoanele LGBTQ+ care au nevoie de ajutor și de susținere pot apela la ajutorul Centrului de Informații Genderdoc-M, prima organizație neguvernamentală care apără comunitatea din Republica Moldova. De asemenea, persoanele care sunt supuse discriminării de orice fel sunt îndemnate să depună o plângere la Consiliul pentru egalitate sau o cerere de chemare în judecată. Plângerea poate fi depusă personal la sediul Consiliului, prin poștă sau online.