Periculos să fii tu însuți. Realitatea comunității LGBTQ+ din Bălți
Deși trăim în secolul XXI, prejudecățile și ura față de cei care nu sunt ca noi încă mai ghidează o parte a societății. Victoria (nume schimbat), o tânără de 23 de ani din Bălți, care se identifică drept queer, o simte pe propria piele. Din cauza stigmatului social, procesul de acceptare a propriei identități nu a fost unul ușor. I-a luat aproape trei ani să se accepte așa cum este.
Foto: Imagine simbol„Mult timp nu am reușit să mă accept, pentru că am crescut într-o familie religioasă. În 2017–2018 am ajuns într-un grup de discuții la Chișinău, organizat de activiști împreună cu GENDERDOC-M. Oamenii de acolo m-au ajutat să-mi accept orientarea și să înțeleg că, de fapt, cu mine este totul în regulă”, Victoria (nume schimbat), transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.
Victoria a vorbit deschis cu părinții despre orientarea sa abia după cinci ani. Inițial, vestea a fost greu de acceptat, însă, în timp, familia a devenit un sprijin. Experiența personală a determinat-o să creeze, la Bălți, grupul de inițiativă Vivid Voices – o comunitate locală dedicată persoanelor LGBT+.
„Cele mai importante obiective sunt să oferim un spațiu sigur și să-i învățăm pe tineri despre drepturile lor și despre noțiuni de bază din psihologie, ca să se simtă bine fiind ei înșiși. Activitățile sunt, în principal, informative: educație sexuală, informații despre legi și drepturi, literatură queer”, Victoria (nume schimbat).
Grupul numără aproximativ 40 de membri. Accentul este pus pe sprijin reciproc, mai ales într-un oraș în care deschiderea poate atrage riscuri.
„La Bălți e foarte periculos să vorbești deschis despre orientarea ta, pentru că Bălți este unul dintre cele mai homofobe orașe. Mi-a fost greu să mă deschid, pentru că, pe lângă faptul că poți fi bătut, după aceea nu mai poți găsi nici un loc de muncă și, în general, nu mai poți comunica normal. Unul dintre participanții noștri a avut un caz când a fost agresat la școală și a fost nevoit să se adreseze poliției”, Victoria (nume schimbat).
Potrivit sondajelor din 2024, șase din zece moldoveni nu ar accepta persoane LGBTQ+ drept vecini sau colegi, iar aproape 85% nu și-ar dori să le aibă membri ai propriei familii. În stradă, opiniile rămân profund împărțite.
„Dacă omul e bun, ce-mi pasă pe cine iubește?”; „Eu sunt ok cu asta”; „Eu am crescut în Uniunea Sovietică. Înțelegeți, acum e recunoscut în toată lumea. Un bărbat trebuie să trăiască cu o femeie, nu cu un bărbat. Asta e o joacă de copii, înțelegeți?”, au spus oamenii.
Potrivit activistului LGBT+ Leo Zbancă, astfel de atitudini sunt, în mare parte, o moștenire a trecutului și rezultatul unei dezinformări îndelungate.
„Noi venim din Uniunea Sovietică, unde exista un articol penal pentru relațiile homosexuale între bărbați. Oamenii încă confundă violența socială exercitată în perioada sovietică asupra bărbaților cu homosexualitatea. Există foarte multe narative anti-LGBT, care mai ales în ultimii 15 ani sunt importate din Federația Rusă. Dacă vorbim despre partea rusofonă a comunității, ea este și mai expusă acestui mesaj constant că «totul e rău»”, a declarat Leo Zbancă, coordonator de dezvoltare organizațională, GENDERDOC-M.
Raportul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare din 2024 confirmă că persoanele LGBTQ+ rămân, în continuare, cea mai discriminată categorie socială. Pe locul doi se află persoanele care trăiesc cu HIV, urmate de foștii deținuți.