Patru moldoveni recrutați online, condamnați în Ucraina pentru sabotaj

Doi dintre moldoveni au primit, în apel, câte 10 ani de închisoare, după ce inițial fuseseră condamnați la 15 ani. Al treilea a fost condamnat la șapte ani de detenție, iar al patrulea la cinci ani. Unele dintre sentințe nu sunt încă definitive, iar mamele tinerilor încearcă să obțină transferul lor în Republica Moldova, pentru ca aceștia să execute eventualele pedepse definitive în țară, transmite Știri.md cu referire la rise.md.

Primul caz documentat a avut loc în aprilie 2025, în regiunea Vinița. Un tânăr moldovean de 26 de ani, identificat de jurnaliști cu prenumele Victor, a incendiat un dulap de relee feroviare din apropierea stației Kalynivka. Echipamentul controla semnalele și macazurile, iar distrugerea lui putea afecta siguranța traficului feroviar.

Potrivit anchetei, Victor a fost ghidat pe Telegram de un recrutor care îi cerea să transmită fotografii și înregistrări video ca dovadă. În imagini apărea și o foaie cu mesajul „Ucraina împotrivă”, formulă folosită ulterior de canale de propagandă pentru a prezenta atacul drept acțiune a unei presupuse mișcări ucrainene de rezistență.

Tânărul urma să se întâlnească la Lvov cu Iurie, un alt moldovean de 26 de ani, care îl pusese în legătură cu recrutorul. Potrivit dosarului, Iurie discutase anterior cu o persoană care folosea numele „Denis Stanciu” și care îi propusese să găsească executanți pentru acte de sabotaj pe teritoriul Ucrainei, în schimbul unor bani.

Cei doi ar fi primit 300 de dolari în criptomonedă, dintre care o parte pentru deplasare. Victor a plecat din Chișinău spre Ucraina la 1 aprilie 2025, a cumpărat lichid inflamabil și chibrituri, a ascuns materialele lângă calea ferată, iar a doua zi a revenit pentru a incendia echipamentul. Iurie a trecut frontiera separat, prin zona Cernăuți, și urma să îl aștepte la Lvov.

Victor a fost reținut în aceeași zi, în apropierea căii ferate, iar Iurie a fost prins a doua zi. În instanță, ambii și-au recunoscut vina și au spus că regretă faptele. În decembrie 2025, prima instanță i-a condamnat la câte 15 ani de închisoare, cu confiscarea bunurilor. În februarie 2026, pedepsele au fost reduse în apel la câte 10 ani de detenție.

Potrivit investigației, Victor fusese eliberat recent din închisoare în Republica Moldova, unde ispășise aproape patru ani pentru infracțiuni legate de droguri. Și Iurie fusese anterior condamnat în Moldova, tot într-un dosar privind drogurile. Familiile lor spun că tinerii aveau probleme financiare și că au fost atrași prin promisiuni de câștig rapid.

Un al treilea moldovean, identificat cu prenumele Leonid, a fost condamnat în Ucraina după ce a incendiat două mașini folosite de unități militare. Primul caz a avut loc la 6 octombrie 2025, la Odesa, unde a fost incendiat un Volkswagen Amarok. La 28 octombrie, la Kiev, acesta a dat foc unei Skoda Octavia A5 folosite de un șofer-electrician al unei unități militare.

Anchetatorii au stabilit că Leonid ar fi fost recrutat prin WhatsApp de o persoană neidentificată, care i-ar fi oferit bani pentru incendierea automobilelor militarilor ucraineni. El și-a recunoscut vina și a spus că regretă faptele. În ianuarie 2026, a fost condamnat de prima instanță la cinci ani de închisoare și obligat să achite despăgubiri de aproape 330.000 de grivne pentru automobilul distrus, precum și peste 53.000 de grivne pentru expertize.

Al patrulea caz îl vizează pe Vitalii, un moldovean de 32 de ani. Potrivit investigației, în iulie 2024 acesta a incendiat un Mitsubishi Pajero Wagon aparținând unui militar, în regiunea Vinița. Ulterior, după ce ar fi primit bani, a primit o nouă sarcină și a incendiat un SsangYong Rexton aparținând unui alt militar. A doua mașină a fost distrusă complet.

Vitalii a fost reținut la 25 iulie 2024. În timpul procesului, nu și-a recunoscut vina și a refuzat să dea declarații. La 15 februarie 2026, prima instanță l-a condamnat la șapte ani de închisoare și l-a obligat să achite 370.000 de grivne drept prejudicii materiale și morale, precum și peste 36.000 de grivne pentru expertize judiciare.

Jurnaliștii notează că imaginile cu incendiile au fost distribuite pe canale de Telegram care se prezintă drept mișcări ucrainene de rezistență împotriva mobilizării. Serviciile ucrainene susțin însă că asemenea acțiuni fac parte dintr-o campanie coordonată de Rusia pentru a induce ideea unei revolte interne în Ucraina și pentru a amplifica frica, neîncrederea și haosul.

Potrivit anchetei, un astfel de canal de Telegram, administrat de pe un număr rusesc, a publicat în aprilie 2025 imaginile cu incendiul provocat de Victor, susținând că obiectul feroviar ar fi fost distrus de participanții unei presupuse mișcări. Jurnaliștii nu au putut confirma independent implicarea directă a serviciilor ruse în administrarea canalului, însă procurorii ucraineni afirmă că astfel de cazuri sunt exploatate de propaganda prorusă.

Rise Moldova, Slidstvo.Info și OCCRP mai scriu că, din 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, actele de sabotaj și vandalism atribuite unor rețele coordonate de Rusia s-au înmulțit în mai multe țări europene. Executanții sunt adesea recrutați pe rețele sociale sau prin aplicații de mesagerie, pentru sume relativ mici.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat anterior că serviciile speciale ruse ar fi dezvoltat un plan numit „Sabotage Noise”, destinat intensificării acțiunilor subversive pe teritoriul ucrainean. Kremlinul neagă implicarea în asemenea operațiuni.

Potrivit jurnaliștilor, în 2024 și 2025, alți 18 cetățeni străini au fost condamnați în Ucraina pentru acuzații legate de sabotaj, pe lângă sute de cetățeni ucraineni condamnați pentru fapte similare de la începutul invaziei ruse.