Parlamentul nimănui: Clădirea Legislativului nu a avut proprietar timp de 17 ani

Deși sediul Parlamentului a fost renovat după devastările și incendiul din 7 aprilie 2009 și este utilizat pentru ședințele plenare încă din februarie 2014, bunul imobil nu a putut fi înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile din cauza tergiversării procedurilor administrative și juridice, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Problema a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi, care a constatat într-un raport recent că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu a finalizat transmiterea proiectului de execuție a reconstrucției clădirii Parlamentului către Secretariatul Legislativului, deși lucrările ar fi fost finalizate încă în anul 2019.

„Deja de mai mulți ani, în rapoartele de audit se reiterează faptul că MIDR nu a asigurat finalizarea procedurilor administrative și juridice pentru transmiterea proiectului de execuție a reconstrucției clădirii Parlamentului”, a declarat Sergiu Știrbu, membru al Curții de Conturi.

Auditorii susțin că lipsa actelor confirmative și a înregistrării oficiale a bunului a generat „denaturări semnificative” în situațiile financiare consolidate ale statului, fiind supraevaluate grupele de conturi „Clădiri” și „Construcții speciale” cu aproximativ 581,9 milioane de lei.

Reprezentanții MIDR au recunoscut existența problemei și au invocat un „blocaj între instituții”.

„Am făcut demersuri pentru transmiterea clădirii, am transmis documentația tehnică, am transmis solicitări oficiale către Secretariatul Parlamentului, am elaborat două proiecte de hotărâri, însă situația este blocată”, a declarat reprezentanta ministerului în cadrul ședinței Curții de Conturi.

Potrivit sursei citate, la 14 aprilie a fost elaborat un nou proiect de hotărâre, convenit împreună cu Cancelaria de Stat, care prevede transmiterea clădirii Parlamentului în gestiunea Direcției de Exploatare a Imobilului.

Epopeea juridică a clădirii Parlamentului a început după protestele violente din 7 aprilie 2009, când sediul Legislativului și cel al Președinției au fost devastate și incendiate.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 321/2009, clădirea Parlamentului a fost transmisă Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului pentru reparație capitală. În perioada 2009–2016 au fost alocate peste 500 de milioane de lei pentru lucrările de reconstrucție.

Prima etapă a lucrărilor a fost dată în exploatare în februarie 2014, când deputații s-au mutat în sediul renovat, iar prima ședință în noua sală de plen a avut loc pe 13 februarie 2014. Ulterior, lucrările la exterior și la blocurile anexe au continuat până în 2016–2017.

În perioada 2016–2018 au fost efectuate lucrări suplimentare în valoare de aproximativ 581 de milioane de lei, contractate de Ministerul Economiei, succesorul Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. Din 2018, responsabilitatea gestionării clădirii a revenit MIDR.

Șeful Direcției Generale Administrative a Parlamentului, Nicolae Munteanu, a declarat că problema principală a apărut în momentul în care conducerea Legislativului a decis să utilizeze clădirea înainte de finalizarea tuturor procedurilor legale și tehnice.

„Problema-cheie a fost că, în 2016, conducerea a hotărât să intre în clădire fără ca procedura legală să fie finalizată. Ministerul spunea: Noi n-am reușit să finalizăm procedura pentru că voi ați intrat în clădire”, a afirmat Nicolae Munteanu.

Acesta a explicat că lipsa proceselor-verbale de recepție și a documentelor tehnice a blocat atât verificarea sistemelor inginerești, cât și înregistrarea juridică a clădirii.

„Cel mai important este sistemul anti-incendiu, care este foarte complex, are patru subsisteme: stingere cu gaze, stingere cu apă și altele. Apoi sistemul de ventilare”, a precizat Munteanu.

Totuși, acesta a admis că, începând cu anul 2017, clădirea Parlamentului este utilizată conform destinației, chiar dacă actele tehnice de recepție nu au fost prezentate.

După ședința Curții de Conturi din 23 aprilie, Secretariatul Parlamentului a emis, pe 4 mai, aviz pozitiv pentru un proiect de hotărâre a Guvernului privind preluarea oficială a clădirii din gestiunea MIDR.

Potrivit documentului, MIDR și Secretariatul Parlamentului vor crea o comisie de transmitere și vor finaliza procesul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. Totodată, proiectul prevede și înregistrarea provizorie a bunului în Registrul Bunurilor Imobile, urmând ca înregistrarea definitivă să fie efectuată ulterior de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile.

Evenimentele din 7 aprilie 2009 au rămas unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a Republicii Moldova. Atunci, zeci de mii de tineri au protestat în centrul Chișinăului împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie, câștigate de Partidul Comuniștilor. Protestele au degenerat în violențe, fiind devastate clădirile Parlamentului și Președinției, iar Declarația de Independență și alte documente din arhiva Parlamentului au fost distruse.

Daunele materiale au fost estimate la 146 de milioane de lei. Cel puțin patru persoane au murit, iar peste 600 de tineri au fost arestați și maltratați în comisariatele de Poliție. Ulterior, Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri de peste cinci milioane de lei în urma hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

În anul 2012, ziua de 7 aprilie a fost declarată oficial Ziua Libertății în Republica Moldova.