Pământul nu mai face față: Populația lumii a depășit capacitatea planetei

Studiul, citat de Science Alert, a fost realizat de o echipă condusă de Corey Bradshaw, de la Universitatea Flinders din Australia, pe baza datelor despre populație din ultimii peste 200 de ani. Cercetătorii au ajuns la concluzia că dimensiunea actuală a populației globale depășește ceea ce planeta poate susține pe termen lung, transmite Știri.md cu referire la antena3.ro.

Ecologii definesc această limită drept „capacitate de suport”, adică numărul de indivizi dintr-o specie care pot trăi pe termen lung într-un anumit mediu, în funcție de resursele disponibile și de ritmul în care acestea se refac. Potrivit autorilor, termenul provine din industria maritimă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când era folosit pentru a calcula ce cantitate de marfă putea transporta o navă fără a afecta rezervele de cărbune necesare funcționării ei sau echipajului de la bord.

Cercetătorii arată că trecerea la combustibili fosili în transportul maritim și în alte industrii a făcut posibilă accelerarea creșterii populației în secolul XX. Această dependență de combustibili fosili continuă să susțină artificial diferența dintre cererea umană și limitele naturale ale planetei. În prezent, populația Pământului este estimată la aproximativ 8,3 miliarde de oameni.

Autorii studiului susțin că economiile moderne, bazate pe ideea unei creșteri continue, tind să ignore limitele naturale ale extinderii populației, tocmai pentru că resursele energetice fosile acoperă temporar acest dezechilibru.

Estimarea a fost realizată prin modele de creștere ecologică, folosite pentru a urmări evoluția mărimii populației și ritmul de creștere din ultimele două secole, atât la nivel global, cât și regional. Cercetătorii fac distincție între capacitatea maximă de suport, adică limita teoretică absolută, care ar însemna foamete, boli și războaie, și capacitatea optimă de suport, adică un nivel al populației care poate fi susținut și care oferă un standard minim de viață.

Bradshaw a declarat că planeta nu mai poate ține pasul cu modul în care sunt utilizate resursele și că nu mai poate susține nici măcar cererea actuală fără schimbări majore. Potrivit acestuia, rezultatele arată că omenirea împinge deja planeta dincolo de ceea ce poate suporta.

Până în anii 1950, au constatat cercetătorii, populația lumii creștea într-un ritm tot mai rapid. Din anii 1960, însă, acest ritm a început să încetinească, chiar dacă numărul total al oamenilor a continuat să crească. Autorii numesc această etapă „fază demografică negativă”, ceea ce înseamnă că adăugarea de noi oameni nu mai duce automat la accelerarea creșterii populației.

Pe baza acestei tendințe, echipa estimează că populația globală va ajunge probabil la un vârf cuprins între 11,7 și 12,4 miliarde de oameni, spre sfârșitul anilor 2060 sau în anii 2070, dacă actualele tendințe vor continua.

Totuși, autorii subliniază că acest prag este departe de a fi unul sustenabil la nivelul actual de consum. Potrivit calculelor lor, nivelul optim al populației globale ar fi de doar 2,5 miliarde de oameni.

Studiul mai arată că societățile umane au trecut de la o perioadă în care creșterea numărului de oameni genera o accelerare a ritmului de creștere a populației la o etapă în care această curbă începe să se aplatizeze. Cu toate acestea, chiar și într-un ritm mai lent, populația actuală rămâne mult peste nivelul sustenabil indicat de modelele cercetătorilor.

Diferența dintre nivelul optim de 2,5 miliarde și populația actuală de 8,3 miliarde ar putea explica, potrivit studiului, o parte din problemele de supraconsum cu care se confruntă omenirea. În același timp, populațiile de animale scad dramatic, deoarece nu mai pot concura cu oamenii pentru resurse și nu mai țin pasul cu nivelul actual al consumului uman.

Autorii avertizează și că dependența de combustibili fosili pentru a crește, pe termen scurt, capacitatea planetei, inclusiv pentru producerea de îngrășăminte sau susținerea stilului actual de viață, nu s-a dovedit o soluție viabilă. Combustibilii fosili stau la baza schimbărilor climatice provocate de om, care afectează ecosistemele și resursele naturale de pe glob.

Potrivit studiului, schimbările de temperatură globală, amprenta ecologică și emisiile totale sunt explicate mai bine de creșterea populației decât de majorarea consumului pe cap de locuitor.

Bradshaw avertizează că sistemele care susțin viața pe planetă sunt deja sub presiune și că, fără schimbări rapide în modul în care sunt folosite energia, terenurile și hrana, miliarde de oameni se vor confrunta cu și mai multă instabilitate. El a subliniat că aceste limite nu mai sunt doar teoretice, ci pot fi observate deja în prezent.

Chiar dacă studiul conturează o imagine îngrijorătoare, cercetătorii spun că încă nu este prea târziu. Potrivit acestora, Pământul nu poate susține nici populația viitoare, nici măcar pe cea actuală, fără o schimbare majoră în felul în care sunt folosite terenurile, apa, energia, biodiversitatea și alte resurse. O populație mai mică și un consum mai redus ar putea aduce rezultate mai bune atât pentru oameni, cât și pentru planetă, însă fereastra de timp pentru o astfel de schimbare se îngustează.

Autorii precizează totodată că, la fel ca orice model global, și această analiză are limite. Sunt prea multe variabile implicate pentru ca oamenii de știință să poată include tot ce influențează populația, ritmul ei de schimbare și capacitatea de suport a planetei. Din acest motiv, cifrele prezentate trebuie privite ca estimări, valabile în limitele datelor utilizate.