Opinie: Foametea din RSSM a avut la bază dorința regimului de a extermina populația
Nu a fost atât de gravă seceta, pe cât de gravă a fost politica intenționată a regimului și dorința de a extermina această populație. Declarația aparține președintelui Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice: „80 de ani de la Foametea din RSSM: Tragedie, memorie, lecții”, organizată de Agenția de presă IPN.
Foto: ANAAlexandru Postica a precizat că foametea nu a fost atât o consecință a condițiilor naturale, cât rezultatul unor politici deliberate, care au afectat profund identitatea populației, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Alexandru Postica a explicat faptul că foametea din 1946-1947 a fost determinată de politicile economice abuzive impuse țăranilor de către regimul sovietic. Potrivit lui, seceta a existat pe aceste meleaguri mai tot timpul, doar că în anumite perioade, autoritățile au putut să gestioneze acest fenomen.
„Avem exemple foarte bune din perioada Regatului României, când autoritățile române în urma secetei au susținut țăranii prin împrumuturi, care ulterior au fost iertate. Nu a fost problema în secetă, ci în mecanismul de rechiziție a produselor”, a explicat președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici.
Alexandru Postica a precizat că deciziile abuzive luate de autoritățile sovietice au transformat o criză agricolă într-o tragedie de proporții.
„Dacă țăranii ar fi fost lăsați în pace cu bunurile pe care le aveau sau dacă nu se instituiau impozite arbitrare și abuzive, acest fenomen nu ar fi avut loc. A fost o rechiziție abuzivă, bazată pe indicațiile regimului de a colecta absolut totul. Regimul, probabil, și-a dorit ca oamenii să moară de foamete, ca oamenii să devină dobitoace, pe care ulterior să-i controleze mai ușor și să-i manipuleze”, a mai spus Alexandru Postica.
Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici a precizat că prin foametea organizată din 1946-1947 regimul sovietic și-a propus remodelarea valorilor oamenilor. Populația, epuizată fizic și psihic, devenea mai ușor de controlat și mai puțin dispusă să conteste noile reguli impuse.
„Nu a fost atât de gravă seceta, pe cât de gravă a fost politica intenționată a regimului de atunci și dorința de a extermina această populație. Precum a menționat și istoricul Anatol Țăranu, în această foamete populația a intrat română, dar a ieșit sovietică. Experimentul de creare a unei noi identități a reușit. Exterminând 20% din populație și îngrozind cealaltă parte a populației este foarte ușor să-i redesenezi identitatea”, a punctat Alexandru Postica.
Dezbaterea publică „80 de ani de la Foametea din RSSM: tragedie, memorie, lecții” este ediția a 60-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.