Comunicați țării o știre importantă!×
Austria: Strache depune plângere împotriva a trei persoane în Ibiza-gate
  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
25 Mai. 00:0050
Austria: Strache depune plângere împotriva a trei persoane în Ibiza-gate

Fostul vicecancelar austriac de extremă dreapta Heinz-Christian Strache a anunţat vineri că a depus plângere împotriva a trei persoane, pe care le suspectează de faptul că sunt implicate în scandalul înregistrării video filmate în secret la Ibiza, unde a făcut declaraţii compromiţătoare, relatează AFP, potrivit news.ro.

  • 1
  • 0
  • 0
  • 0
  • 0
1
50
24 mai
Hot news
Un bărbat a filmat momentul în care un fulger lovește în apropierea sa
  • 0
  • 2
  • 0
  • 0
  • 0
2
24 Mai. 18:28
·
2K
1
  • 0
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
1
  • 0
  • 0
  • 1
  • 0
  • 0
1
125

Opinie: Construcțiile hidroenergetice afectează biodiversitatea râurilor

Construcțiile hidroenergetice afectează biodiversitatea râurilor bazinului Mării Negre, dar și microclima la nivel local. În consecință, volumul apei în râuri scade, se schimbă temperatura, se modifică frecvența căderii precipitațiilor.

Opinie: Construcțiile hidroenergetice afectează biodiversitatea râurilor

Opinia a fost exprimată în cadrul unei conferințe de presă la IPN de către managerul proiectului HydroEcoNex „Crearea unui sistem de monitorizare transfrontalieră inovatoare a transformărilor ecosistemelor râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbării climei”, membrul-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, Elena Zubcov, transmite Știri.md

„Zona carpatică a Nistrului este o rezervație a naturii care, dacă o distrugi, nu o mai restabilești, dar dacă se construiesc acolo centrale, putem considera că impactul asupra oamenilor de acolo este dramatic. Se pierde inclusiv potențialul economic susținut de turismul din zonă”, a spus Elena Zubcov.

Potrivit expertei, situația râului Nistru pe teritoriul Moldovei este agravată din anul 1954, când s-a construit hidrocentrala de la Dubăsari. Totuși, marile probleme s-au început în anii 1990, când Ucraina a hotărât ca la barajul de la Naslavcea, construit cu scopul de a păstra Nistrul, să instaleze încă două-trei  turbine pentru a obține mai multă energie electrică și „lacul de tampon” și-a pierdut funcțiile ecologice inițiale.Apoi Ucraina a hotărât să restabilească construcția Complexului Stației Hidroenergetice de Acumulare prin Pompare, care a fost stopată în timpurile sovietice. Acum este deja construit încă un lac de acumulare a respectivei stații hidroenergetice și funcționează trei turbine.

„La început Ucraina spunea că se vor instala 2-3 turbine, dar acum se instalează a patra turbină. Două turbine lucrează în permanență, inclusiv pentru generarea energiei, care e mai ieftină. Apa practic se vântură între „lacul tampon” și noul lac de acumulare de sute de ori, deoarece debitul unei turbine este 260-280 de metri cubi pe secundă, nivel care este egal cu debitul care trebuie să fie la Naslavcea”, spune Elena Zubcov.

Proiectul HydroEcoNex „Crearea unui sistem de monitorizare transfrontalieră inovatoare a transformărilor ecosistemelor râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbării climei” va monitoriza impactul hidrocentralelor și impactul schimbărilor climaterice asupra ecosistemelor râurilor Prut și fluviului Nistru. Experți din Moldova, România și Ucraina vor elabora un sistem comun de indicatori care actualmente nu sunt incluși în regulamentele naționale existente pentru aprecierea ecosistemelor. Rezultatele obținute, precum și recomandările pentru îmbunătățirea situației vor fi publicate pe o platformă online, accesibilă doritorilor pe toată durata desfășurării proiectului.

Proiectul va fi implementat timp de 30 de luni, de Institutul de Zoologie în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Centrul Ştiințific Ucrainean al Ecologiei Mărilor și Centrul Hidrometeorologic al Mării Negre și Azov. Proiectul are o valoare de aproximativ 900 de mii de euro și este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, în cadrul Programului Operațional Comun „Bazinul Mării Negre 2014-2020”.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Ați găsit greșeală?
Vă rugăm să ne anunțați!×