Potrivit oamenilor legii, schema de escrocherie a fost înfăptuită în 2021, de un grup criminal organizat format din membri ai mai multor state. Astfel, operațiunea a fost desfășurată de comun cu procurorii DIICOT din România, cu sprijinul Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina, care a desfășurat nouă percheziții la Kiev, sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec și cu sprijinul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” de la Chișinău, transmite Știri.md.

În cadrul operațiunii, oamenii legii din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții domiciliare, în oficii, inclusiv patru centre de apel, și automobile din Chișinău, Ialoveni și Ocnița. Drept urmare, au fost ridicate inclusiv peste 100 de calculatoare, blocuri de sistem, zeci de telefoane, cartele bancare, arme de foc păstrate neconform, zece automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste 35.000 de dolari.

La Kiev, autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste 58.000 de dolari și 70.000 de hrivne, care urmează să fie supuse cercetărilor penale.

„Investiții de 250 de dolari, 250 de euro, cu promisiunea unui câștig rapid”

Astfel, în cadrul operațiunii denumite „Deep fake” bănuiții din R. Moldova ar fi abordat potențialele victime din România, inclusiv prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune.

În așa mod, aceștia ar fi publicat pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții reduse, 250 de dolari sau 250 de euro, în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare online.

Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare. În formular, potențiala victimă urma să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică.

„Peste 55 de persoane din România au rămas fără banii investiți”

Ulterior, cele peste 55 de persoane înșelate erau contactate de membrii grupului infracțional care prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc.) le induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că „investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide”.

Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale.

După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane/calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În acest mod, făptuitorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

„Conturile bancare ale victimelor – accesate de la distanță, prin telefoanele sau calculatoarele acestora”

Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupului infracțional accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale victimelor și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor.

În același mod, procedau și cu conturile victimelor deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.

În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, bănuiții au recurs inclusiv la amenințări.

„La angajare, bănuiții erau testați la poligraf. O parte își recunosc vinovăția”

Persoanele reținute au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, angajate de companiile în cauză în baza selecției formate din mai multe etape, care includea și verificarea la poligraf pentru ca să excludă deconspirarea schemei de către autorități și care foloseau pseudonime în comunicarea cu potențialele victime.

Marea majoritate din bănuiții reținuți sunt tineri (inclusiv o tânără cu vârsta de 22 de ani) cu rol de operatori la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări/investiții. Câteva persoane mai în vârstă au roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori. Urmare a investigațiilor și descinderilor, o parte din bănuiți își recunosc vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept.

În România, schema este investigată în cadrul a 120 de dosare penale, în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, cu un prejudiciu de circa 15.000.000 de roni.

Investigațiile penale comune continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției și garanțiile procedurale prevăzute de lege.