Însă, spune Olga Coptu, consilier pe domeniul diasporei, procesul de mobilizare a diasporei a început mult mai devreme, odată cu pandemia, atunci când diaspora a devenit ținta unui discurs de ură, fiind învinuită de decidenții de la Chișinău mai întâi de aducerea și răspândirea virusului, apoi a urmat episodul „malefic” legat de Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală pentru cei care revin în țară, urmat de mai multe acuzații în spațiul public în adresa celor din afară, transmite Știri.md cu referire la IPN.

„Aici aș dori să subliniez că o bună parte din cei reveniți au făcut-o din strictă necesitate. Cu toate acestea, diaspora s-a mobilizat activ pentru Republica Moldova, a transmis ajutoare umanitare către sistemul medical, a acordat asistență de specialitate medicilor din țară, a susținut familiile prin remitențe. Paradoxul a constat în faptul că, deși oficialii inculpau diaspora de toate relele, diaspora, pentru a câta oară, își aducea tăcut și smerit contribuția pentru situații concrete, prin fapte concrete”.

Aceste, contribuții, spune Olga Coptu, ajungeau la spitale, în primării și la cei nevoiași. Prin acest exemplu diaspora a manifestat mai multă maturitate decât conducerea de vârf a țării. Pe de altă parte, susține ea, politicul, incapabil să gestioneze situația gravă în care s-a pomenit din cauza pandemiei, în loc să coopteze diaspora în soluționarea problemelor, a identificat un țap ispășitor în persoana diasporei.

În mod regretabil, pandemia, în loc să coaguleze societatea, a agravat și mai mult prăpastia dintre cei rămași și cei plecați.

„Această construcție artificială a culminat cu faimoasa expresie de „electorat paralel”, care de altfel a jucat un rol crucial în mobilizarea diasporei în alegerile recente. Este remarcabil faptul că această scindare a societății a dispărut practic în ziua alegerilor, când diaspora a jucat rolul de catalizator, exemplu de spirit civic și lecție de patriotism”, a adăugat ea.

Potrivit Olgăi Coptu, politicul reacționează prea lent la schimbările în societate, comunitatea celor plecați este în creștere constantă, iar partidele politice întârzie să atragă membrii diasporei în rândurile politicienilor activi.

Așteaptă cu interes să vadă dacă în situația alegerilor parlamentare anticipate, partidele politice relevante se vor grăbi să înainteze în liste pe locuri eligibile, persoane din rândul celor plecați. În acest sen,s diaspora este oarecum „utilizată” de politicul din Chișinău, fără a i se recunoaște meritele și fără a fi făcuți pași concreți în soluționarea mai multor probleme enunțate de diasporă de-a lungul ultimilor zece ani, începând cu alegerile parlamentare din 2010 și până azi, cu excepția anului 2019, toate partidele politice practic au exclus reprezentanții diasporei de pe locuri eligibile în Parlament.

Este evident, menționează Olga Coptu, că din rândul celor plecați nu mulți sunt gata să revină pentru o carieră politică în Republica Moldova, la fel cum nu toți sunt persoane demne de o funcție înaltă în stat, cu toate acestea, este recomandabil ca partidele politice să devină mai incluzive.

Niciunul din partidele aflate actualmente în Parlament nu are „celule” de partid în afară. Chiar dacă legea nu permite crearea filialelor partidelor politice în afara țării, poate fi vorba despre simpatizanți devotați, care pot mobiliza un electorat enorm în diasporă. În anul 2021, consideră Olga Coptu, e prea puțin să te bazezi pe asociații pentru organizarea întrunirilor electorale, diaspora este suficient de matură ca să participe la luarea deciziilor, inclusiv prin includerea unor reprezentanți din diasporă ca și cap de listă.

Olga Coptu spune că este nevoie de un Apel deschis al președintelui ales către diasporă, prin care să i se solicite implicarea. Altfel nu vede posibilități de evoluție acasă, fără a ține cont de cetățenii plecați și stabiliți în lumea mare.