30 noi, 2021 11:33
0
465

Oieritul, o afacere de succes: 5 ferme din Borogani, modernizate de UE

30 noi, 2021 11:33
0
465

La circa 70 de km de capitala Chișinău, la Borogani, un sat cu peste 4.000 de locuitori, în care intri pe un drum încă neasfaltat, oieritul a devenit o afacere, care asigură venituri decente pe tot parcursul anului.

Oieritul, o afacere de succes: 5 ferme din Borogani, modernizate de UE

Astăzi, crescătorii de animale din Borogani folosesc tehnologii moderne și se adaptează provocărilor timpurilor, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În ultimele decenii, fermierii din Borogani, ca și mulți alții din țară, s-au confruntat cu dificultăți mari: tehnologii vechi și ineficiente, producție scăzută de lapte și brânză, lipsa infrastructurii în stânele existente, inclusiv simpla conectare la electricitate sau apă. Astfel, producția nu corespundea standardelor, pentru a putea fi vândută fabricilor de brânzeturi și lactate sau carne.

Cu suportul financiar al Elveției, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, susțin dezvoltarea afacerilor în sectorul zootehniei din Borogani, oferind un grant de 60.000 de dolari pentru modernizarea a 5 afaceri ale crescătorilor de animale prin: crearea unei săli automatizate de muls bovinele, dotarea cu panouri fotovoltaice a stânelor pentru asigurarea cu energie electrică, construirea unui șopron modern pentru oi și mieii lor, și, nu în ultimul rând, consiliere la înregistrarea afacerilor și instruirea proprietarilor de animale în managementul unei afaceri de succes.

Victorin Ciobotaru are 24 de ani și împreună cu tatăl său, dezvoltă oieritul ca afacere cu profit, iar în paralel, au deschis un business în construcții, asta inclusiv datorită faptului că Victorin a făcut patru ani de școală în construcții și instalații la Bacău, în România. În 2017, s-a întors în Borogani și de atunci e alături de familia sa.

Povestește că a crescut printre oi, pe care familia sa le crește de când se ține minte. Tata a fost mereu cel care a avut grijă de hrana, sănătatea și păscutul oilor, iar mama, cea care făcea brânza și pregătea mieii de Paște. Atunci când familia sa a decis să se alăture proiectului de modernizare a afacerilor cu animale, și-a susținut și ajutat părinții în toate. Din economiile lor și cu banii de pe cele 50 de oi moldovenești pe care le-au vândut, au cumpărat 40 de oi de prăsilă, Assaf.

O oaie Assaf are la 4 ani o greutate de circa 70 kg, în timp ce berbecul poate ajunge și la 150 kg. Producția anuală de lapte este între 390-440 de litri. Se adaptează ușor noului mediu și este rezistentă la vremea rece.

Din laptele oilor familiei Ciobotaru se face acum brânză la o fabrică din regiune. Și aceasta datorită faptului că la Borogani a fost deschis un punct de colectare a laptelui de oaie și capră, iar de aici, pleacă la Cimișlia.

Astăzi stână, mâine complex turistic

Victorin are un vis, devenit deja aspirația întregii familii: să facă din actualul teritoriu al stânei de oi un complex agro-turistic.

Povestea a început acum câțiva ani, când familia Ciobotaru a cumpărat terenul de la primăria satului, cu condiția ca să lichideze gunoiștea neautorizată, amplasată acolo. A urmat o perioadă în care au „luptat” cu sătenii, care continuau să aducă gunoiul acolo, în pofida marcajelor care anunțau că terenul aparține Ciobotarilor. Deșeuri de tot felul erau debarasate până când, într-o zi, primul cetățean prins cu gunoiul în sac de către inspectorii ecologici a fost amendat. De atunci, s-a dus vestea în sat că se dau amenzi și, în sfârșit, familia Ciobotaru a putut să-și curețe terenul și să înceapă să-l îngrijească. Au crescut din nou iarba pe urmele gunoiștii neautorizate, au pus gardul stânei și au adus oile. În ultimii ani, au sădit mii de pui de copaci și vreo 5.000 au prins deja rădăcini.

Victorin este încrezător că datorită dezvoltării economiei în Borogani și naturii unde e amplasată stâna, inclusiv iazului din apropiere, zona are toate șansele să devină o atracție turistică.

„De fiecare dată când vin aici, privesc împrejurimile și îmi imaginez o viitoare zonă turistică. E o plăcere să te retragi aici, în natură. Aș vrea să deschidem și o mini-grădină zoologică cu diferite animale, care să aibă suficient loc pentru a crește…”, spune Victorin.

Și în anul 2021, a fost lumină…

Simion Popa este un alt exemplu de succes. Acesta are acum 90 de oi. Păscutul și mulsul oilor sunt ocupațiile sale încă din copilărie. Și totuși, adult fiind, a vândut turma de câteva ori și a plecat peste hotare în speranța unei vieți mai bune, dar tot la oile sale s-a întors. Acum visează și la un sistem automatizat de muls oile sale dragi. Oieritul înseamnă muncă, muncă şi iarăşi muncă, fiind o meserie pentru oameni puternici. Ei muncesc 24 de ore din 24 şi în toate cele 365 zile ale anului. Iar Simion Popa, de anul acesta, muncește cu lumină. Nu cea de zi, ci becul care se aprinde datorită panourilor solare instalate în această vară.

Sursa de energie electrică este atât de departe, încât ar fi trebuit să ‘vindem’ tot satul ca să aducem electricitatea până la stână. Fără electricitate nu aș fi putut avansa, pentru că îmi doream să construiesc și un șopron modern. Am început deja construcția acestuia, precum și a unei căsuțe pentru oier. Pot să vă zic că tot cimentul de care am nevoie, îl fac singur cu utilaje electrice, acum că am electricitate”, spune Simion Popa.

Borogani este una dintre cele 25 de localități care beneficiază de suport pentru dezvoltarea economică locală, oferit de Guvernul Elveției în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Pentru Borogani, care nu are altă ramură economică, aceasta era unica șansă de a revitaliza economia locală, dar și de a face comunitatea atractivă și interesantă pentru moldovenii născuți în satul nostru și plecați peste hotare care poate ar dori să revină acasă și să înceapă o afacere”, spune Elena Savițki, primara de Borogani.

Astăzi, crescătorii de animale din Borogani folosesc tehnologii moderne și se adaptează provocărilor timpurilor, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

În ultimele decenii, fermierii din Borogani, ca și mulți alții din țară, s-au confruntat cu dificultăți mari: tehnologii vechi și ineficiente, producție scăzută de lapte și brânză, lipsa infrastructurii în stânele existente, inclusiv simpla conectare la electricitate sau apă. Astfel, producția nu corespundea standardelor, pentru a putea fi vândută fabricilor de brânzeturi și lactate sau carne.

Cu suportul financiar al Elveției, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, susțin dezvoltarea afacerilor în sectorul zootehniei din Borogani, oferind un grant de 60.000 de dolari pentru modernizarea a 5 afaceri ale crescătorilor de animale prin: crearea unei săli automatizate de muls bovinele, dotarea cu panouri fotovoltaice a stânelor pentru asigurarea cu energie electrică, construirea unui șopron modern pentru oi și mieii lor, și, nu în ultimul rând, consiliere la înregistrarea afacerilor și instruirea proprietarilor de animale în managementul unei afaceri de succes.

Victorin Ciobotaru are 24 de ani și împreună cu tatăl său, dezvoltă oieritul ca afacere cu profit, iar în paralel, au deschis un business în construcții, asta inclusiv datorită faptului că Victorin a făcut patru ani de școală în construcții și instalații la Bacău, în România. În 2017, s-a întors în Borogani și de atunci e alături de familia sa.

Povestește că a crescut printre oi, pe care familia sa le crește de când se ține minte. Tata a fost mereu cel care a avut grijă de hrana, sănătatea și păscutul oilor, iar mama, cea care făcea brânza și pregătea mieii de Paște. Atunci când familia sa a decis să se alăture proiectului de modernizare a afacerilor cu animale, și-a susținut și ajutat părinții în toate. Din economiile lor și cu banii de pe cele 50 de oi moldovenești pe care le-au vândut, au cumpărat 40 de oi de prăsilă, Assaf.

O oaie Assaf are la 4 ani o greutate de circa 70 kg, în timp ce berbecul poate ajunge și la 150 kg. Producția anuală de lapte este între 390-440 de litri. Se adaptează ușor noului mediu și este rezistentă la vremea rece.

Din laptele oilor familiei Ciobotaru se face acum brânză la o fabrică din regiune. Și aceasta datorită faptului că la Borogani a fost deschis un punct de colectare a laptelui de oaie și capră, iar de aici, pleacă la Cimișlia.

Astăzi stână, mâine complex turistic

Victorin are un vis, devenit deja aspirația întregii familii: să facă din actualul teritoriu al stânei de oi un complex agro-turistic.

Povestea a început acum câțiva ani, când familia Ciobotaru a cumpărat terenul de la primăria satului, cu condiția ca să lichideze gunoiștea neautorizată, amplasată acolo. A urmat o perioadă în care au „luptat” cu sătenii, care continuau să aducă gunoiul acolo, în pofida marcajelor care anunțau că terenul aparține Ciobotarilor. Deșeuri de tot felul erau debarasate până când, într-o zi, primul cetățean prins cu gunoiul în sac de către inspectorii ecologici a fost amendat. De atunci, s-a dus vestea în sat că se dau amenzi și, în sfârșit, familia Ciobotaru a putut să-și curețe terenul și să înceapă să-l îngrijească. Au crescut din nou iarba pe urmele gunoiștii neautorizate, au pus gardul stânei și au adus oile. În ultimii ani, au sădit mii de pui de copaci și vreo 5.000 au prins deja rădăcini.

Victorin este încrezător că datorită dezvoltării economiei în Borogani și naturii unde e amplasată stâna, inclusiv iazului din apropiere, zona are toate șansele să devină o atracție turistică.

„De fiecare dată când vin aici, privesc împrejurimile și îmi imaginez o viitoare zonă turistică. E o plăcere să te retragi aici, în natură. Aș vrea să deschidem și o mini-grădină zoologică cu diferite animale, care să aibă suficient loc pentru a crește…”, spune Victorin.

Și în anul 2021, a fost lumină…

Simion Popa este un alt exemplu de succes. Acesta are acum 90 de oi. Păscutul și mulsul oilor sunt ocupațiile sale încă din copilărie. Și totuși, adult fiind, a vândut turma de câteva ori și a plecat peste hotare în speranța unei vieți mai bune, dar tot la oile sale s-a întors. Acum visează și la un sistem automatizat de muls oile sale dragi. Oieritul înseamnă muncă, muncă şi iarăşi muncă, fiind o meserie pentru oameni puternici. Ei muncesc 24 de ore din 24 şi în toate cele 365 zile ale anului. Iar Simion Popa, de anul acesta, muncește cu lumină. Nu cea de zi, ci becul care se aprinde datorită panourilor solare instalate în această vară.

Sursa de energie electrică este atât de departe, încât ar fi trebuit să ‘vindem’ tot satul ca să aducem electricitatea până la stână. Fără electricitate nu aș fi putut avansa, pentru că îmi doream să construiesc și un șopron modern. Am început deja construcția acestuia, precum și a unei căsuțe pentru oier. Pot să vă zic că tot cimentul de care am nevoie, îl fac singur cu utilaje electrice, acum că am electricitate”, spune Simion Popa.

Borogani este una dintre cele 25 de localități care beneficiază de suport pentru dezvoltarea economică locală, oferit de Guvernul Elveției în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Pentru Borogani, care nu are altă ramură economică, aceasta era unica șansă de a revitaliza economia locală, dar și de a face comunitatea atractivă și interesantă pentru moldovenii născuți în satul nostru și plecați peste hotare care poate ar dori să revină acasă și să înceapă o afacere”, spune Elena Savițki, primara de Borogani.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

17 ianuarie, 07:42
0
2 540

13 ani cu un soț violent: Povestea unei femei din Căușeni

17 ianuarie, 07:42
0
2 540

După 13 ani în care a fost bătută şi înjosită de soţul ei, a reuşit să scape din acest calvar şi să-şi deschidă o afacere.

13 ani cu un soț violent: Povestea unei femei din CăușeniFoto: captură video

Este povestea Nataliei Pruteanu, o locuitoare a oraşului Căuşeni, care, cu ajutorul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, poate lucra în domeniul construcţiei pe cont propriu. Femeia a primit ustensilele necesare ca să poată munci şi oferi celor 5 copii ai săi un trai decent, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Femeia povestește că s-a căsătorit la 20 de ani, iar cu timpul, soţul său a devenit foarte violent: "El m-a lovit odată atât de tare că mi-am pierdut cunoştinţa. Băiatul mai mare mi-a povestit că m-a stropit cu apă. Eu nu ţin minte, el aşa de tare m-a lovit că mi-a sărit şi cercelul din ureche. De atunci am spus că gata".

Într-o zi, Natalia a lăsat în urmă casa pe care a construit-o, dar şi toată durerea adunată în 13 ani de căsnicie nefericită. Ea şi-a luat copiii şi s-a mutat în casa părinţilor. Cu toate acestea, a făcut foarte greu faţă cheltuielilor, aşa că a cerut ajutor. Centrul maternal ”Pro Familia” a susţinut-o, așa că a reuşit să obţină o ordonanţă de protecţie împotriva fostului soţ şi toate actele necesare pentru a-şi lansa o afacere.

Natalia a lucrat 5 ani în construcţii, în Rusia, iar ce a învăţat acolo îi prinde bine şi acum. Recent, Natalia Pruteanu a primit un set de instrumente de la Organizaţia Internaţională a Muncii şi poate lucra pe cont propriu. Cu timpul, ea va putea angaja şi alte persoane care au nevoie de ajutor.

"Acum pot să achit şi grădiniţa, să îmbrac copiii. La început îmi era greu, împrumutam instrumentele de la vecin, dar cât poţi să ceri", a spus Natalia Pruteanu.

Psihologii spun că femeile care sunt victime ale violenţei în familie preferă să trăiască într-un calvar decât să plece din diverse motive.

"Femeile nu pot pleca, pentru că au deja anumite traume încă din copilărie şi trăiesc în cuplul lor scenariul din cuplul de origine sau acumulează diferite traume în relaţia actuală fiind depresive, anxioase şi cu o stimă de sine redusă", a declarat Zinaida Gribincea, psiholog.

Natalia Pruteanu este un exemplu pentru toate femeile care ajung victime ale violenţei în familie. Ea spune că niciodată nu trebuie să-ţi fie frică să o iei de la capăt: "Să nu rabde. În primul rând, dacă au copii, să se gândească la ei, la viitorul lor. Să nu rabde, să nu trăiască în violenţă, în frică".

Asistența acordată Nataliei Pruteanu și altor 10 femei aflate în dificultate face parte dintr-un șir de măsuri realizate de Organizația Internațională a Muncii în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare, care a fost lansat la începutul anului în raionul Căușeni. Costul proiectului este de 146 de mii 500 de dolari, iar până acum, peste 1.100 de persoane au beneficiat de el.

Este povestea Nataliei Pruteanu, o locuitoare a oraşului Căuşeni, care, cu ajutorul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, poate lucra în domeniul construcţiei pe cont propriu. Femeia a primit ustensilele necesare ca să poată munci şi oferi celor 5 copii ai săi un trai decent, transmite Știri.md cu referire la Publika.md.

Femeia povestește că s-a căsătorit la 20 de ani, iar cu timpul, soţul său a devenit foarte violent: "El m-a lovit odată atât de tare că mi-am pierdut cunoştinţa. Băiatul mai mare mi-a povestit că m-a stropit cu apă. Eu nu ţin minte, el aşa de tare m-a lovit că mi-a sărit şi cercelul din ureche. De atunci am spus că gata".

Într-o zi, Natalia a lăsat în urmă casa pe care a construit-o, dar şi toată durerea adunată în 13 ani de căsnicie nefericită. Ea şi-a luat copiii şi s-a mutat în casa părinţilor. Cu toate acestea, a făcut foarte greu faţă cheltuielilor, aşa că a cerut ajutor. Centrul maternal ”Pro Familia” a susţinut-o, așa că a reuşit să obţină o ordonanţă de protecţie împotriva fostului soţ şi toate actele necesare pentru a-şi lansa o afacere.

Natalia a lucrat 5 ani în construcţii, în Rusia, iar ce a învăţat acolo îi prinde bine şi acum. Recent, Natalia Pruteanu a primit un set de instrumente de la Organizaţia Internaţională a Muncii şi poate lucra pe cont propriu. Cu timpul, ea va putea angaja şi alte persoane care au nevoie de ajutor.

"Acum pot să achit şi grădiniţa, să îmbrac copiii. La început îmi era greu, împrumutam instrumentele de la vecin, dar cât poţi să ceri", a spus Natalia Pruteanu.

Psihologii spun că femeile care sunt victime ale violenţei în familie preferă să trăiască într-un calvar decât să plece din diverse motive.

"Femeile nu pot pleca, pentru că au deja anumite traume încă din copilărie şi trăiesc în cuplul lor scenariul din cuplul de origine sau acumulează diferite traume în relaţia actuală fiind depresive, anxioase şi cu o stimă de sine redusă", a declarat Zinaida Gribincea, psiholog.

Natalia Pruteanu este un exemplu pentru toate femeile care ajung victime ale violenţei în familie. Ea spune că niciodată nu trebuie să-ţi fie frică să o iei de la capăt: "Să nu rabde. În primul rând, dacă au copii, să se gândească la ei, la viitorul lor. Să nu rabde, să nu trăiască în violenţă, în frică".

Asistența acordată Nataliei Pruteanu și altor 10 femei aflate în dificultate face parte dintr-un șir de măsuri realizate de Organizația Internațională a Muncii în cadrul Parteneriatului Local de Ocupare, care a fost lansat la începutul anului în raionul Căușeni. Costul proiectului este de 146 de mii 500 de dolari, iar până acum, peste 1.100 de persoane au beneficiat de el.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 ianuarie, 09:16
2
2 200

Un antreprenor din Bălăbăneşti a dezvoltat o afacere cu somn african

24 ianuarie, 09:16
2
2 200

A lucrat mai mulţi ani în domeniul alimentaţiei publice, iar pandemia l-a forţat să se reprofileze şi să pună pe roate o afacere de succes.

Un antreprenor din Bălăbăneşti a dezvoltat o afacere cu somn africanFoto: facebook/ SOMN African

Andrei Prodan din Bălăbăneşti, raionul Criuleni, şi-a construit o fermă piscicolă în care creşte somn african, considerat o delicatesă. Mai mult, bărbatul a obţinut autorizaţie şi pentru procesarea peştelui, transmite Știri.md cu referire la Trm.md.

Andrei Prodan spune că somnul african este un peşte care are nevoie de apă caldă ca să supravieţuiască. În cele şapte bazine pe care le deţine temperatura variază între 25 şi 27 de grade.

„Somnul african este o specie de peşte care creşte faţă de alte specii cel mai repede. Dacă mergem după o tehnologie corectă, dacă este hrănit la vreme şi cu ceea ce trebuieşte, în 5-6 luni de zile el ajunge la 1kg-1,5kg”, spune antreprenorul.

Bărbatul a amenajat şi o încăpere pentru procesarea peştelui. Potrivit antreprenorului, "magazinele sau cumpărătorii au cerinţele de a cumpăra peştele curăţat. De aceea am dotat aşa cameră pe care am autorizat-o la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi aici se petrece curăţarea la peşte. Încăperea este dotată cu apă, cu canalizare".

Peştele este distribuit în câteva reţele de magazine din capitală şi livrat consumatorului acasă.

„Specia dată la noi în Moldova este puţin cunoscută, dar ne bucurăm de succesele pe care le avem, fiindcă reuşim să obţinem carne de calitate”, a remarcat Andrei Prodan.

Antreprenorul a investit în afacere peste 25.000 de euro. 

Andrei Prodan din Bălăbăneşti, raionul Criuleni, şi-a construit o fermă piscicolă în care creşte somn african, considerat o delicatesă. Mai mult, bărbatul a obţinut autorizaţie şi pentru procesarea peştelui, transmite Știri.md cu referire la Trm.md.

Andrei Prodan spune că somnul african este un peşte care are nevoie de apă caldă ca să supravieţuiască. În cele şapte bazine pe care le deţine temperatura variază între 25 şi 27 de grade.

„Somnul african este o specie de peşte care creşte faţă de alte specii cel mai repede. Dacă mergem după o tehnologie corectă, dacă este hrănit la vreme şi cu ceea ce trebuieşte, în 5-6 luni de zile el ajunge la 1kg-1,5kg”, spune antreprenorul.

Bărbatul a amenajat şi o încăpere pentru procesarea peştelui. Potrivit antreprenorului, "magazinele sau cumpărătorii au cerinţele de a cumpăra peştele curăţat. De aceea am dotat aşa cameră pe care am autorizat-o la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi aici se petrece curăţarea la peşte. Încăperea este dotată cu apă, cu canalizare".

Peştele este distribuit în câteva reţele de magazine din capitală şi livrat consumatorului acasă.

„Specia dată la noi în Moldova este puţin cunoscută, dar ne bucurăm de succesele pe care le avem, fiindcă reuşim să obţinem carne de calitate”, a remarcat Andrei Prodan.

Antreprenorul a investit în afacere peste 25.000 de euro. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...