main logo
815

O nouă expoziție la BNRM: Identitatea limbii române în context european

Ziua Limbii Române, celebrată pe 31 august, este un prilej pentru a reflecta asupra istoriei și bogăției lingvistice a limbii noastre. Cu acest prilej, Biblioteca Națională organizează expoziția tematică cu genericul „Identitatea Limbii Române în context european”. Expoziția își propune să valorifice documentele care oglindesc contribuția Limbii Române, limba oficială în UE din 2007, vorbită de peste 25 milioane de oameni.

O nouă expoziție la BNRM: Identitatea limbii române în context europeanFoto: BNRM

În expoziție se regăsesc documente ce reflectă o scurtă prezentare a datelor lingvistice care explică evoluția anumitor faze istorice ce preced limba română, documente despre istoria neamului nostru, dar și documente despre personalitățile basarabene, transmite Știri.md.

Cele 280 de documente selectate sunt sistematizate în 14 compartimente:

- Limba Română, o voce latină în estul Europei - un compartiment dedicat originilor romanice ale limbii române, evidențiind specificul ei ca singura limbă de sorginte latină din această parte a Europei;

- Etimologia și geneza limbii române - prezentarea procesului istoric de formare a limbii române precum și păstrarea fondului latin de bază.

- Românitatea – voce și identitate în Uniunea Europeană - accent pe recunoașterea limbii române ca limbă oficială a UE, rolul său în afirmarea identității naționale și contribuția românității la diversitatea culturală europeană;

- Destine românești în luminile europene - portrete de personalități românești care au avut un impact la nivel european – oameni de cultură, știință și politică ce au dus mai departe vocea românității;

- Consolidarea statutului Limbii Române în Europa - un compartiment despre eforturile politice, culturale și academice pentru promovarea și recunoașterea limbii române pe plan european și internațional.

- Bine ai venit acasă, zbuciumată Limba Română! -un spațiu simbolic și emoțional, dedicat rezistenței limbii române în fața provocărilor istoriei – interdicții, rusificare, dar și renașterea și afirmarea ei ca limbă oficială și națională.

- Personalități basarabene – parte a patrimoniului cultural european - evidențierea marilor figuri din Basarabia care au contribuit la cultura și știința europeană, devenind parte a patrimoniului comun al continentului.

- Basarabenii – identitate și prezență în lume - un compartiment dedicat diasporei basarabene, felului în care românii din afara granițelor și-au păstrat identitatea și au adus contribuții în diverse domenii

- Scriitori basarabeni în traducere europeană - prezentarea literaturii basarabene traduse în limbile europene, ca dovadă a deschiderii și a integrării acesteia în circuitul cultural continental

- Republica Moldova în patrimoniul literar european - un compartiment care arată cum literatura și cultura Republicii Moldova îmbogățesc mozaicul literar al Europei și sunt recunoscute ca parte a patrimoniului comun.

- Dimitrie Cantemir, personalitate reprezentativă a culturii și științei europene - accent pe erudiția și recunoașterea europeană a lui Cantemir – savant, enciclopedist, om politic, personalitate de rezonanță universală.

- Nicolae Iorga, un destin românesc în luminile europene - prezentarea rolului său ca istoric, om de cultură și diplomat, cu recunoaștere internațională și contribuții în consolidarea imaginii României în Europa.

- Mihai Eminescu, un european al timpului său - Eminescu văzut ca poet național, dar și ca spirit european, în dialog cu marile curente literare și filozofice ale vremii

- Eugeniu Coșeriu și contribuțiile sale la cunoașterea limbii române în Europa occidentală - un compartiment despre marele lingvist basarabean care a pus limba română pe harta studiilor lingvistice internaționale, recunoscut ca o autoritate mondială în domeniu.

În cadrul expoziției sunt expuse „Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor” de Dimitrie Cantemir (1835), „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir (1912), „Cronicele României seu Letopisețele Moldaviei și Valahiei” de  Mihail Kogălniceanu (1874), „Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor” (1896)  și „Basarabia noastră: scrisă după 100 de ani de la răpirea ei de către Ruși” (1912) de Nicolae Iorga (1896), „ Cinq conférences sur le Sud-Est de l'Europe” de Nicolae Iorga (1924), „Istoria contemporană a României” de Titu Maiorescu (1925), „ La Roumanie à la frontière orientale de l'Europe” de Simion Mehedinți (1942), „La Romanité du roumain” de Alexandru Graur, „La Romanité dans le sud-est de l'Europe” de Nicolae Mihăescu, „Românitatea și Uniunea Europeană” de Victor Crăciun, „ Limba română în fața occidentului” de Eugen Coșeriu etc.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 august - 25 octombrie 2025.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării