O conferință științifică dedicată sopranei Anastasia Dicescu a avut loc la AȘM

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Institutul Patrimoniului Cultural, Secția Științe Sociale, Economice și Umanistice a AȘM, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu”, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.

În debutul manifestării, directorul Institutului Patrimoniului Cultural, Victor Ghilaș a menționat că evenimentul are drept scop de a aduce în actualitate și de a pune în valoare figura artistică excepțională a sopranei Anastasia Dicescu, care a susținut cu argumente de netăgăduit arta lirică pe tot parcursul vieții, a stimulat talentul tinerilor în clasa de operă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică ”Unirea”, care împlinește în 2019 o sută de ani de la fondare.

”Personalitate marcantă a artei lirice din prima jumătate a sec. XX, Anastasia Dicescu a fost printre primii  artiști lirici basarabeni, care au urcat și s-au afirmat  pe scena operei românești, ilustrându-și vocația în roluri de coloratură pe care le-a interpretat cu o deosebită inteligență și măiestrie”, a constatat Victor Ghilaș.

În mesajul său de salut, președintele interimar al Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a amintit că Anastasia Dicescu a pus bazele Societății Muzicale Române din Basarabia, pe care a condus-o până în 1940, când a fost nevoită să se refugieze.

În cadrul evenimentului, au prezentat comunicări Dinu Poștarencu, Victor Melnic, Aurelian Dănilă, Victor Ghilaș, Serghei Pilipețchi ș.a. Tot aici a fost lansată cartea ”Artiști notorii ai scenei lirice naționale: soprana Anastasia Dicescu”, semnată de Victor Ghilaș și Aurelian Dănilă.

Anastasia Dicescu  s-a născut la 27 februarie 1887, la Gălești, județul Orhei, astăzi raionul Strășeni. A făcut studii muzicale la Sankt Petersburg, la Conservatorul din Odesa și la Academia de Muzică din Roma (1914–1916) cu Antonio Cottogni⁠. 

În cariera sa a activat, inclusiv ca pedagog, în mai multe instituții de artă: directoare a Operei basarabene (1919–1923), directoare și profesoară (clasa de operă) la Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1919–1936), profesoară de canto la Conservatorul Național din Chișinău (1932–1934), solistă a Operei din Cluj (1923–1925), profesoară la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București (1936–1942). 

S-a stins din viață în 1945 la Bucerdea Grânoasă, județul Alba, România,  răpusă de tuberculoză.