Numărul cerbilor a crescut semnificativ: Ce probleme ar putea apărea
Numărul cerbilor din pădurile din centrul Republicii Moldova a crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit datelor Institutului de Zoologie al Universității de Stat din Moldova, în anul 2024 populația de cerb comun a ajuns la 384 de exemplare, ceea ce reprezintă o creștere de 87% față de anul 2012. Situația este și mai accentuată în cazul cerbului cu pete, al cărui efectiv a crescut cu 370% în aceeași perioadă – de la 182 la 854 de indivizi.
Foto: Imagine simbolInvitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au semnalat că depășirea densității optime de 12 cerbi la o mie de hectare provoacă probleme serioase pentru regenerarea pădurii, dar și pentru agricultura din regiune. Potrivit experților, în unele sectoare, numărul cerbilor depășește 46 de exemplare la mia de hectare și, în cazuri extreme, poate ajunge chiar la 100, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.
Tudor Cozari, profesor universitar la Facultatea de Biologie și Chimie a UPS „Ion Creangă”, susține că pădurile din Republica Moldova sunt prea mici pentru a susține un număr atât de mare de cerbi.
„Cerbul are nevoie de o cantitate mare de vegetație – lăstari, muguri, frunze. După ce epuizează resursele din pădure, cerbii migrează către marginea acesteia, intrând în vii și livezi. Mai mult, deplasarea frecventă a animalelor sălbatice sporește riscul de accidente rutiere. Iar contactul cu animalele domestice favorizează schimbul de paraziți, ceea ce poate pune în pericol și sănătatea umană”, a avertizat profesorul Cozari.
Gabriel Mărgineanu, director executiv al Societății Ecologice „Biotica”, menționează că situația cea mai gravă se înregistrează în rezervațiile naturale Codrii și Plaiul Fagului, unde densitatea excesivă a cerbilor afectează grav regenerarea pădurii.
„Poți planta puieți anul acesta, dar peste trei ani s-ar putea să nu mai găsești nimic. Puieții sunt afectați în proporție de până la 80%, iar refacerea necesită plantări repetate. Problema nu ține doar de bani, ci mai ales de timp – timp care schimbă compoziția naturală a pădurii. De multe ori, sunt compromise tocmai speciile locale de bază, precum gorunul sau stejarul. Iar pierderea acestora afectează întregul ecosistem, punând în pericol și alte specii care depind de ele”, a explicat ecologistul.
Pentru menținerea echilibrului ecologic și a viabilității economice a fondului de vânătoare, experții recomandă gestionarea atentă a efectivelor, inclusiv prin vânătoare etică și relocarea animalelor în alte ecosisteme forestiere.