main logo
10079

Noi profesii în învățământul superior. Ce spun rectorii universităților

Fizician medical, bioinginer sau specialist în agricultura inteligentă – sunt noile specialități pe care tinerii din Republica Moldova le vor putea însuși la universitate, începând cu următorul an de studii.

Noi profesii în învățământul superior. Ce spun rectorii universitățilorImagine simbol

Introducerea celor trei noi profiluri în învățământul superior a fost aprobată recent de către Guvern. Potrivit autorităților, noile profesii sunt aliniate cerințelor actuale ale pieței muncii și tendințelor internaționale, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Programul de Agricultură inteligentă, dezvoltat de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), va îmbina IT-ul, automatizarea, analiza datelor și sustenabilitatea pentru a răspunde nevoilor unui sector agricol modern. Studenții vor învăța să utilizeze drone, senzori, stații meteo inteligente și sisteme de irigare automatizate – tehnologii care transformă deja agricultura globală și sunt din ce în ce mai prezente și în țara noastră.

Decanul Facultății de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului, de la UTM, Sergiu Popa, a subliniat într-un interviu pentru Radio Moldova, că instituția se adaptează la evoluțiile și necesitățile pieței, fiind deschisă pentru implementarea și altor inițiative similare, iar colaborarea cu facultățile din IT este din ce în ce mai necesară.

„În primul rând, vreau să menționez că programele de acest tip, în care sunt implementate tehnologii inteligente și digitalizate, sunt extrem de binevenite. Mai mult decât atât, facultatea noastră, de aproximativ doi ani, a dezvoltat un agro-park, un agro-tech-park, unde sunt deja implementate diferite tehnologii inovatoare. Pe baza acestor tehnologii, dorim să lansăm programe de agricultură inteligentă, agricultură digitalizată, agricultură sustenabilă și altele”, a menționat Sergiu Popa.

Un exemplu concret pentru a înțelege cum este combinată agricultura cu tehnologiile IT, sunt stațiile meteo din acest sector, mai spune Sergiu Popa.

„În prezent, dacă ai instalat o astfel de stație într-o plantație, fie ea pomicolă, viticolă sau de alte culturi, știi exact când trebuie să efectuezi stropirile, în funcție de apariția agenților fitopatogeni. Ești notificat pe telefon sau alte dispozitive când trebuie să stropești, cu ce substanțe, și care sunt riscurile dacă nu intervii la timp. Este un progres important, pentru că, până acum, aceste decizii se luau în baza unor recomandări generale, la nivel regional sau național, de exemplu în cazul atacului viermelui merelor. Acum, cu astfel de echipamente digitalizate, lucrurile devin mult mai simple și precise. Mai avem și alte tehnologii, precum dronele, care sunt extrem de utile. Ele pot scana câmpurile cu o rezoluție foarte mare și pot indica deficiențele de micro- și macroelemente din sol, ceea ce permite o fertilizare mult mai eficientă și precisă”, a adăugat Sergiu Popa.

La nivel de învățământ profesional tehnic, pregătirea specialiștilor prin utilizarea tehnologiilor moderne este o practică ce prinde tot mai mult contur. Directorul Colegiului Agricol din Soroca, Constantin Nesterenco, apreciază interesul tot mai mare al tinerilor pentru profesiile agricole moderne. El spune că adoptarea de noi programe profesionale este necesară pentru a pregăti o nouă generație de specialiști capabili să transforme agricultura Republicii Moldova într-un sector competitiv și digitalizat.

„Da, în general, majoritatea elevilor noștri provin din nordul țării. Totuși, avem și elevi din sud, deoarece oferim unele specializări care nu se mai găsesc în alte colegii. De exemplu, electrificarea agriculturii se predă doar la două colegii. Am participat personal, acum vreo patru luni, la o conferință a cadrelor didactice din domeniul învățământului agrar, organizată la București, și pot să vă spun că mecanica agricolă este foarte solicitată și în România. La un moment dat, se vehicula ideea că această specialitate ar trebui închisă sau înlocuită, dar realitatea este că mecanica agricolă rămâne o ramură importantă. În România, de exemplu, este foarte bine dezvoltată, deoarece acolo se execută toate lucrările agricole cu echipamente moderne și există cerere mare de specialiști”, a menționat Constantin Nesterenco.

Precizăm că, pentru domeniul Sănătății au fost introduse specialitățile Fizică medicală și Bioinginerie și dispozitive medicale, care vizează formarea cadrelor în tehnologii avansate cu aplicabilitate în medicină, potrivit Ministerului Educației și Cercetării. În domeniul Arhitectură și Construcții, a fost inclusă specialitatea Îmbunătățiri funciare, esențială pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă și a terenurilor agricole.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării