Neutralitatea Moldovei, pusă sub semnul întrebării: Ce spun experții

Expertul Igor Boțan a explicat cum agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei a determinat state precum Finlanda și Suedia să-și reevalueze statutul de neutralitate. În opinia sa, astfel de state, aflate la granița cu Rusia, nu se pot considera în siguranță atât timp cât Kremlinul justifică agresiunea ca formă de autoapărare, transmite Știri.md cu referire la IPN.

„Declanșator pentru ca Finlanda și Suedia să-și revadă statutul de neutralitate a fost schimbarea circumstanțelor din Europa, după ce Rusia a invadat Ucraina pe motiv că Ucraina ar reprezenta un pericol la adresa Rusiei. În astfel de circumstanțe, țări neutre, care au hotar cu Rusia, cum ar fi Finlanda și Suedia, trebuie să reacționeze. Pentru că în orice moment Rusia poate considera orice țară că este un pericol la adresa sa. Rusia consideră că poate să-și permită un astfel de comportament, calculând că are suficiente forțe pentru a-și impune voința”, a precizat Igor Boțan.

În același context, istoricul Mihai Țurcanu a făcut o paralelă între retorica actuală a liderilor ruși și justificările agresiunii din timpul regimului nazist. În opinia sa, regimul de la Kremlin are nevoie de conflicte externe pentru a-și legitima puterea în contextul competitivității globale.

„Când Rusia spune că se apără atunci când atacă Ucraina, manifestă un comportament clasic. Și Hitler spunea că se apără când ataca Polonia și ocupa Cehoslovacia. Era tot o acțiune de autoapărare preventivă. Cu referire la Suedia și Finlanda și la renunțarea lor la statutul de neutralitate. Problema e că regimul din Rusia este în prezent unul naționalist, extremist, care are nevoie de acțiuni externe pentru a-și justifica existența, în condițiile în care Rusia a rămas mult în urma principalilor săi concurenți globali: China, UE, SUA. De aceea, Suedia și Finlanda au decis că nu au altă cale de a se proteja decât aderarea la NATO”, a subliniat istoricul Mihai Țurcanu.

Expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, a evidențiat faptul că neutralitatea Elveției este posibilă datorită unui sistem de apărare solid și bine finanțat. Curăraru a explicat că, spre deosebire de Elveția, decizia Finlandei și Suediei de a renunța la neutralitate a fost o reacție forțată de contextul geopolitic.

„De ce în Suedia și Finlanda a fost atât de ușor să se renunțe la neutralitate? Pentru că, spre deosebire de Elveția, n-a fost o decizie asumată, ci o decizie impusă din exterior, de circumstanțe. Când s-au materializat riscurile de agresiune, riscuri pe care le-am văzut reale în Ucraina, opinia publică s-a schimbat imediat. Elveția este țara care ar face azi față standardelor NATO, pentru că cheltuie peste 3% din PIB pentru apărare. În Elveția, fiecare bărbat apt de serviciu militar, a trecut prin serviciu militar, mulți dintre ei deținând arma din dotare acasă și în caz de necesitate pot fi mobilizați în orice moment”, a precizat expertul Andrei Curăraru.