14 septembrie, 11:150
307

Ne vedem la Ștefan: Proiect fotografic realizat de Dumitru Vlah

14 septembrie, 11:150
307

Dumitru Vlah este un tânăr pasionat de fotografie, iar de curând i-a apărut ideea de a imortaliza emoțiile oamenilor care-și dau întâlnire în cel mai popular loc din oraș și anume la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

Ne vedem la Ștefan: Proiect fotografic realizat de Dumitru Vlah

Astfel, Dumitru a inițiat proiectul „Ne vedem la Ștefan”, iar ce i-a ieșit poate fi observat din fotografiile și spusele autorului, transmite Știri.md cu referire la Diez.md.

Pentru că monumentul lui Ștefan cel Mare este un loc tipic unde oamenii își dau întâlnire, Dumitru a decis ca această destinație a orașului alb de piatră să prindă un altfel de contur, adică și-a propus să fotografieze momentele de întâlnire a oamenilor, demonstrând astfel încă o dată durabilitatea zicătoarei „locul de întâlnire nu poate fi schimbat”.

„– Unde ne vedem azi? – Ne vedem la Ștefan!”

Ideea a luat amploare foarte simplu, ne spune Dumitru. „În timp ce așteptam pe cineva «la Ștefan», am observat că mai sunt persoane ca mine care au prieteni cărora le place să întârzie. Am avut destul timp ca să observ emoțiile oamenilor care se revăd: îmbrățișări, zâmbete. În timpul ăla s-a aprins becul: «De ce să nu imortalizez aceste momente în poze?».”

„Unanim, oamenii au nevoie de alți oameni!”

Astfel, timp de cinci seri, a mers în fața monumentului și a stat la pândă ca să vâneze îmbrățișări.

A meritat? l-am întrebat pe Dumitru. „Sigur!”, ne-a răspuns ferm el.

„Am văzut oameni fericiți! Cel mai frumos e să observi cum în câteva secunde starea de spirit a persoanelor se schimbă din una melancolică și gânditoare în una fericită. Deci, unanim, oamenii au nevoie de alți oameni!”

Tânărul ne-a spus că a fost o provocare să imortalizeze chiar momentul îmbrățișărilor, deoarece putea să tragă cu ochiul vreo 40 de minute la o persoană care aștepta pe cineva și era de ajuns doar să clipească și o vedea deja cum se îmbrățișează, dar nu prin vizorul aparatului foto.

Dumitru mărturisește că iubește la nebunie fotografia de stradă, pentru că: „Aici nimic nu este înscenat, la fel ca în acest miniproiect, toate persoanele fiind ele însele și oferind emoții pozitive, datorită cărora mi-am făcut și eu plinul”.

Când l-am întrebat care este scopul acestei serii de fotografii, Dumitru ne-a răspuns că își dorește să arate un mic capitol autentic din viața chișinăuienilor și să transmită celor ce vor privi aceste fotografii acele îmbrățișări virtuale în aceste vremuri deloc ușoare pentru mulți dintre noi.

Astfel, Dumitru a inițiat proiectul „Ne vedem la Ștefan”, iar ce i-a ieșit poate fi observat din fotografiile și spusele autorului, transmite Știri.md cu referire la Diez.md.

Pentru că monumentul lui Ștefan cel Mare este un loc tipic unde oamenii își dau întâlnire, Dumitru a decis ca această destinație a orașului alb de piatră să prindă un altfel de contur, adică și-a propus să fotografieze momentele de întâlnire a oamenilor, demonstrând astfel încă o dată durabilitatea zicătoarei „locul de întâlnire nu poate fi schimbat”.

„– Unde ne vedem azi? – Ne vedem la Ștefan!”

Ideea a luat amploare foarte simplu, ne spune Dumitru. „În timp ce așteptam pe cineva «la Ștefan», am observat că mai sunt persoane ca mine care au prieteni cărora le place să întârzie. Am avut destul timp ca să observ emoțiile oamenilor care se revăd: îmbrățișări, zâmbete. În timpul ăla s-a aprins becul: «De ce să nu imortalizez aceste momente în poze?».”

„Unanim, oamenii au nevoie de alți oameni!”

Astfel, timp de cinci seri, a mers în fața monumentului și a stat la pândă ca să vâneze îmbrățișări.

A meritat? l-am întrebat pe Dumitru. „Sigur!”, ne-a răspuns ferm el.

„Am văzut oameni fericiți! Cel mai frumos e să observi cum în câteva secunde starea de spirit a persoanelor se schimbă din una melancolică și gânditoare în una fericită. Deci, unanim, oamenii au nevoie de alți oameni!”

Tânărul ne-a spus că a fost o provocare să imortalizeze chiar momentul îmbrățișărilor, deoarece putea să tragă cu ochiul vreo 40 de minute la o persoană care aștepta pe cineva și era de ajuns doar să clipească și o vedea deja cum se îmbrățișează, dar nu prin vizorul aparatului foto.

Dumitru mărturisește că iubește la nebunie fotografia de stradă, pentru că: „Aici nimic nu este înscenat, la fel ca în acest miniproiect, toate persoanele fiind ele însele și oferind emoții pozitive, datorită cărora mi-am făcut și eu plinul”.

Când l-am întrebat care este scopul acestei serii de fotografii, Dumitru ne-a răspuns că își dorește să arate un mic capitol autentic din viața chișinăuienilor și să transmită celor ce vor privi aceste fotografii acele îmbrățișări virtuale în aceste vremuri deloc ușoare pentru mulți dintre noi.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

Loading...