Natalitatea în Moldova scade alarmant: Cu 34% mai puțini nou-născuți în ultimii ani

Datele Biroului Național de Statistică arată că numărul copiilor născuți-vii a coborât de la aproximativ 41.000 în 2014 la puțin peste 23.000 în 2025, ceea ce reprezintă o reducere de circa 34% în ultimii ani, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

Specialiștii pun această evoluție pe seama unui cumul de factori economici, sociali și culturali, care determină mulți tineri să amâne sau să renunțe la decizia de a întemeia o familie.

Doctorul habilitat în sociologie, Olga Găgăuz, afirmă că scăderea continuă a populației este principalul factor care influențează natalitatea. „Numărul populației Republicii Moldova a scăzut constant în ultimul deceniu, ajungând în 2023 la circa 2,5 milioane de locuitori, iar această tendință va continua și în anii următori”, a declarat ea.

Potrivit expertului, prognozele demografice indică și o accentuare a procesului de îmbătrânire a populației. „Până în 2040, fiecare a doua persoană din Republica Moldova ar putea avea 50 de ani și peste”, arată estimările Centrului de Cercetări Demografice.

Migrația masivă, în special a tinerilor, reprezintă un alt factor care reduce baza demografică fertilă. În plus, Republica Moldova înregistrează spor natural negativ încă din 1998.

Olga Găgăuz subliniază și impactul nivelului de trai asupra deciziilor familiale. „Dincolo de dimensiunea populației, contează foarte mult condițiile de trai, iar o parte semnificativă a familiilor numeroase se confruntă cu sărăcia”, a precizat ea.

Chiar și în aceste condiții, în mediul rural continuă să se nască mai mulți copii decât în orașe, diferența fiind de aproximativ 5.000 de nașteri, potrivit datelor statistice recente.

Fenomenul este explicat prin particularitățile de viață și valorile diferite dintre mediul urban și cel rural. „Familiile numeroase s-au păstrat mai mult ca tradiție în mediul rural decât în cel urban”, a menționat Olga Găgăuz.

La rândul său, experta Institutului Național de Cercetări Economice, Inga Chistruga-Sinchevici, susține că migrația internă contribuie la concentrarea populației tinere în anumite zone, în special în municipiul Chișinău și localitățile din apropiere.

„Municipiul Chișinău, dar și raioanele Ialoveni, Criuleni și Dubăsari, înregistrează un spor natural pozitiv, ceea ce înseamnă că numărul nașterilor îl depășește pe cel al deceselor”, a explicat ea.

În schimb, în majoritatea celorlalte regiuni ale țării, sporul natural rămâne negativ.

Experta a mai remarcat și creșterea numărului de copii născuți în afara căsătoriei, fenomen mai frecvent în mediul rural decât în cel urban.

În pofida acestor tendințe, specialiștii consideră că evoluția demografică ar putea fi influențată pozitiv de o eventuală revenire a diasporei, în condițiile în care statul ar reuși să creeze politici atractive de reintegrare.