14 ianuarie, 00:01
0
203

Muzeul de Istorie din Bălți va primi 10 milioane de lei pentru reabilitare

14 ianuarie, 00:01
0
203

Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți va fi reabilitat și dotat cu toate cele necesare.

Muzeul de Istorie din Bălți va primi 10 milioane de lei pentru reabilitareFoto: captură video

Pentru asta, Guvernul a decis alocarea a 10 milioane de lei. În total, 46 proiecte de dezvoltare regională vor fi implementate în regiunile și localitățile țării în următorii trei ani, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Muzeul de Istorie și Etnografie și-a schimbat sediul la sfârșitul anului 2020.

În prezent, acesta se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 82, fosta clădire a Institutului Nistrean de Economie și Drept, un monument istoric de importanță locală, construit în anul 1934.

Noua locație a costat bugetul municipal cinci milioane de lei.

Vechea clădire era avariată, ceea ce punea în pericol siguranța exponatelor.

„Ieri, Guvernul a luat decizia, iar azi ne-a confirmat că am câștigat un proiect de 10 milioane de lei pentru dotarea muzeului. Va fi toată tehnica pe care am solicitat-o. Guvernul a aprobat totul. Cred că în curând veți vedea un muzeu nou, modern, în municipiul Bălți”, a declarat Nicolai Grigorișin.

În fondul Muzeului de Istorie și Etnografie sunt aproape 36.000 de exponate.

Pentru asta, Guvernul a decis alocarea a 10 milioane de lei. În total, 46 proiecte de dezvoltare regională vor fi implementate în regiunile și localitățile țării în următorii trei ani, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Muzeul de Istorie și Etnografie și-a schimbat sediul la sfârșitul anului 2020.

În prezent, acesta se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 82, fosta clădire a Institutului Nistrean de Economie și Drept, un monument istoric de importanță locală, construit în anul 1934.

Noua locație a costat bugetul municipal cinci milioane de lei.

Vechea clădire era avariată, ceea ce punea în pericol siguranța exponatelor.

„Ieri, Guvernul a luat decizia, iar azi ne-a confirmat că am câștigat un proiect de 10 milioane de lei pentru dotarea muzeului. Va fi toată tehnica pe care am solicitat-o. Guvernul a aprobat totul. Cred că în curând veți vedea un muzeu nou, modern, în municipiul Bălți”, a declarat Nicolai Grigorișin.

În fondul Muzeului de Istorie și Etnografie sunt aproape 36.000 de exponate.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

12 ianuarie, 23:54
0
176

Festivalul Untold, prezent în Muzeul culturii muzicii electronice din Amsterdam

12 ianuarie, 23:54
0
176

Un muzeu dedicat în exclusivitate culturii muzicii electronice este deschis de la finalul lunii octombrie în Amsterdam.

Festivalul Untold, prezent în Muzeul culturii muzicii electronice din AmsterdamFoto: protv.ro

Este prima instituție modernă de acest fel din lume, vizitatorii având posibilitatea de a descoperi 6 expoziții realizate pe baza contribuțiilor celor mai mari promoteri, organizatori de festivaluri si DJ, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

De la legendele techno Carl Cox sau Kevin Saunderson la unul dintre personajele cheie în cultura house, Frankie Knuckles ori numele care astăzi domină în industria muzicii electronice Charlotte de Witte și Armin van Buuren, muzeul expune obiecte personale, galerii foto, o expoziție dedicată turntable-urilor, la care se adaugă o experiență audio-vizuală 4D intitulată – “The Culture Ride”.

Jeroen Jansen co-fondatorul muzeului Our House a declarat că acest proiect a fost posibil datorită contribuției a peste 150 de artiși, promoteri, producători, organizatori de festivaluri.

În ultimii 20 de ani, scena muzicii dance a reușit să treacă de la un fenomen underground la statutul de fenomen global. Din toată această perioadă de transformare lipsea un detaliu: un loc în care să experimentăm vizual această transformare.

Cultura dance din România este reprezentată in cadrul muzeului Our House prin contribuția organizatorilor festivalului UNTOLD.

În 2015 orașul Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului, a fost primul oraș din România care a obținut acest titlu.

Un context incredibil pentru ceea ce avea sa fie prima ediție a festivalului UNTOLD. 30 iulie 2015 a fost momentul care a adus România pe harta marilor evenimente ale lumii.

Dupa prima ediție, UNTOLD a fost recompensat cu premiul “Best Major European Festival” in cadrul European Festival Awards 2015; a fost pentru prima dată in istoria acestei gale când un festival, aflat la prima ediție, a obținut acest trofeu.

În 2019 UNTOLD a intrat, în mod oficial, în categoria celor mai mari festivaluri din lume, ocupând locul 8 în clasamentul Top 50 Festivals.

Este prima instituție modernă de acest fel din lume, vizitatorii având posibilitatea de a descoperi 6 expoziții realizate pe baza contribuțiilor celor mai mari promoteri, organizatori de festivaluri si DJ, transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

De la legendele techno Carl Cox sau Kevin Saunderson la unul dintre personajele cheie în cultura house, Frankie Knuckles ori numele care astăzi domină în industria muzicii electronice Charlotte de Witte și Armin van Buuren, muzeul expune obiecte personale, galerii foto, o expoziție dedicată turntable-urilor, la care se adaugă o experiență audio-vizuală 4D intitulată – “The Culture Ride”.

Jeroen Jansen co-fondatorul muzeului Our House a declarat că acest proiect a fost posibil datorită contribuției a peste 150 de artiși, promoteri, producători, organizatori de festivaluri.

În ultimii 20 de ani, scena muzicii dance a reușit să treacă de la un fenomen underground la statutul de fenomen global. Din toată această perioadă de transformare lipsea un detaliu: un loc în care să experimentăm vizual această transformare.

Cultura dance din România este reprezentată in cadrul muzeului Our House prin contribuția organizatorilor festivalului UNTOLD.

În 2015 orașul Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului, a fost primul oraș din România care a obținut acest titlu.

Un context incredibil pentru ceea ce avea sa fie prima ediție a festivalului UNTOLD. 30 iulie 2015 a fost momentul care a adus România pe harta marilor evenimente ale lumii.

Dupa prima ediție, UNTOLD a fost recompensat cu premiul “Best Major European Festival” in cadrul European Festival Awards 2015; a fost pentru prima dată in istoria acestei gale când un festival, aflat la prima ediție, a obținut acest trofeu.

În 2019 UNTOLD a intrat, în mod oficial, în categoria celor mai mari festivaluri din lume, ocupând locul 8 în clasamentul Top 50 Festivals.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
24 dec, 2021 09:13
0
364

Muzeu inedit în Capitală: Lucruri găsite în timpul sortării deșeurilor

24 dec, 2021 09:13
0
364

Zeci de medalii, icoane, suvenire din diferite țări și obiecte de decor din perioada sovietică au fost expuse la Muzeul lucrurilor pierdute, deschis la Chișinău, săptămâna aceasta.

Muzeu inedit în Capitală: Lucruri găsite în timpul sortării deșeurilorFoto: captură video

Toate exponatele au fost găsite în timpul sortării deșeurilor adunate în capitală, timp de un an. Responsabilii spun că lucrurile au fost restabilite și merită de devină exponate, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md

Mai mult, pentru că au nevoie de surse pentru întreținerea spațiului, dar și din motiv că această colecție se completează lunar, obiectele găsite vor fi vândute la un preț simbolic.

Muzeul lucrurilor pierdute a fost construit pe teritoriul unei uzine de sortare a deșeurilor menajere solide din Chișinău. În total, acum, pe rafturi, sunt expuse peste 200 de obiecte, care, timp de un an, au fost curățate și pregătite pentru a deveni exponate de muzeu.

Toate exponatele au fost găsite în timpul sortării deșeurilor adunate în capitală, timp de un an. Responsabilii spun că lucrurile au fost restabilite și merită de devină exponate, transmite Știri.md cu referire la Tv8.md

Mai mult, pentru că au nevoie de surse pentru întreținerea spațiului, dar și din motiv că această colecție se completează lunar, obiectele găsite vor fi vândute la un preț simbolic.

Muzeul lucrurilor pierdute a fost construit pe teritoriul unei uzine de sortare a deșeurilor menajere solide din Chișinău. În total, acum, pe rafturi, sunt expuse peste 200 de obiecte, care, timp de un an, au fost curățate și pregătite pentru a deveni exponate de muzeu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
25 dec, 2021 09:39
1
499

La Muzeul Militar este expus un lansator de rachete cu valoare de unicat

25 dec, 2021 09:39
1
499

La Muzeul Militar din Chișinău, din cadrul Agenției pentru Știință și Memorie Militară, este expus un lansator de rachete cu valoare de unicat – РПУ-14.

La Muzeul Militar este expus un lansator de rachete cu valoare de unicatFoto: ipn.md

Tipul respectiv de armament a fost produs într-un număr mic în fosta URSS și a fost conceput, în primul rând, pentru dotarea trupelor aeropurtate (desant), considerate trupe de elită, a explicat pentru IPN Sergiu Catagara, directorul Muzeului Militar, transmite Știri.md

Cu toate că nu se mai produce încă din perioada sovietică, datorită caracteristicilor sale tehnice deosebite, unele exemplare ale instalației mai sunt folosite în unele războaie din zilele noastre, precum cel din Siria sau în alte regiuni, statele cărora, în perioada războiului rece, au procurat armament de la Uniunea Sovietică.

„Asemenea instalații nu s-au aflat în dotarea Armatei Naționale a Republici Moldova, deoarece reprezintă o etapă a evoluției instalațiilor de aruncătoare de rachete. În 1941 au fost produse Katiușele (БM 13). Acestea au fost înlocuite, de la mijlocul anilor’40 până la începutul anilor ’50, de БM 14, destinate trupelor terestre. Aceste lansatoare erau instalate tot pe mașini militare, ca și Katiușele. Iar pentru trupele aeropurtate au fost produse lansatoare РПУ-14. În anii ’70 lansatoarele РПУ-14 au fost înlocuite cu o tehnică mai performantă – sistemul Grad”, a precizat Sergiu Cataraga.

Proiectarea instalației РПУ-14, de către inginerii militari sovietici, a început în prima jumătate a anilor 50 ai secolului XX. Este o instalație reactivă ușoară, de numai 925 kg, și poate fi încărcată cu rachete într-un răstimp de doar 3 minute. O salvă completă a instalației durează maximum 10 secunde. Mașinăria miliară dispune de un pachet de 16 lansatoare de rachete (4x4), instalat pe un lafet de tun D-44. Instalația putea fi transportată pe câmpul de luptă atât cu ajutorul aviației în containere speciale, aruncate cu parașuta, cât și cu ajutorul automobilelor. Instalația militară era setată în stare de luptă în doar 2 minute.

Raritatea exponatului de la Muzeul Militar din Chișinău ține și de faptul că puține alte muzee dispun de o asemenea piesă muzeistică. „Ca muzeograf, afirm că fiecare piesă este valoroasă, pentru că reprezintă o anumită perioadă istorică, reprezintă amprenta vremii. Sunt muzee mult mai mari care nu au ca exponat un exemplar al instalației de rachete РПУ-14. Dar și celelalte piese din expoziția de tehnică militară a Muzeului Militar din Chișinău reprezintă o valoare istorică deosebită”, a specificat Sergiu Cataraga.

Instalația РПУ-14, împreună cu celelalte exponate de tehnică militară a Muzeului Militar, poate fi văzută la sediul instituției, aflat în Casa Armatei, de pe strada Tighina, nr. 47. Muzeul activează din anul 1995.

Tipul respectiv de armament a fost produs într-un număr mic în fosta URSS și a fost conceput, în primul rând, pentru dotarea trupelor aeropurtate (desant), considerate trupe de elită, a explicat pentru IPN Sergiu Catagara, directorul Muzeului Militar, transmite Știri.md

Cu toate că nu se mai produce încă din perioada sovietică, datorită caracteristicilor sale tehnice deosebite, unele exemplare ale instalației mai sunt folosite în unele războaie din zilele noastre, precum cel din Siria sau în alte regiuni, statele cărora, în perioada războiului rece, au procurat armament de la Uniunea Sovietică.

„Asemenea instalații nu s-au aflat în dotarea Armatei Naționale a Republici Moldova, deoarece reprezintă o etapă a evoluției instalațiilor de aruncătoare de rachete. În 1941 au fost produse Katiușele (БM 13). Acestea au fost înlocuite, de la mijlocul anilor’40 până la începutul anilor ’50, de БM 14, destinate trupelor terestre. Aceste lansatoare erau instalate tot pe mașini militare, ca și Katiușele. Iar pentru trupele aeropurtate au fost produse lansatoare РПУ-14. În anii ’70 lansatoarele РПУ-14 au fost înlocuite cu o tehnică mai performantă – sistemul Grad”, a precizat Sergiu Cataraga.

Proiectarea instalației РПУ-14, de către inginerii militari sovietici, a început în prima jumătate a anilor 50 ai secolului XX. Este o instalație reactivă ușoară, de numai 925 kg, și poate fi încărcată cu rachete într-un răstimp de doar 3 minute. O salvă completă a instalației durează maximum 10 secunde. Mașinăria miliară dispune de un pachet de 16 lansatoare de rachete (4x4), instalat pe un lafet de tun D-44. Instalația putea fi transportată pe câmpul de luptă atât cu ajutorul aviației în containere speciale, aruncate cu parașuta, cât și cu ajutorul automobilelor. Instalația militară era setată în stare de luptă în doar 2 minute.

Raritatea exponatului de la Muzeul Militar din Chișinău ține și de faptul că puține alte muzee dispun de o asemenea piesă muzeistică. „Ca muzeograf, afirm că fiecare piesă este valoroasă, pentru că reprezintă o anumită perioadă istorică, reprezintă amprenta vremii. Sunt muzee mult mai mari care nu au ca exponat un exemplar al instalației de rachete РПУ-14. Dar și celelalte piese din expoziția de tehnică militară a Muzeului Militar din Chișinău reprezintă o valoare istorică deosebită”, a specificat Sergiu Cataraga.

Instalația РПУ-14, împreună cu celelalte exponate de tehnică militară a Muzeului Militar, poate fi văzută la sediul instituției, aflat în Casa Armatei, de pe strada Tighina, nr. 47. Muzeul activează din anul 1995.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 18:56
6
353

172 de ani de la nașterea lui Eminescu: Ce știu bălțenii despre poet

14 ianuarie, 18:56
6
353

A îmbinat natura cu iubirea și sentimentele sale, a cucerit cititorii prin mii de versuri, iar, adesea, este comparat cu William Shakespeare.

172 de ani de la nașterea lui Eminescu: Ce știu bălțenii despre poetFoto: captură video

Vorbim despre marele poet Mihai Eminescu, supranumit Luceafărul poeziei românești. La 172 de ani de la nașterea sa, încă îi recităm poeziile. Puțini sunt cei care nu știu măcar un vers din creația poetului, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Un scriitor”, spune o tânără.

„El nu e de-al nostru, nu e moldovan, e român”, afirmă un bărbat.

Bărbat: „Poet moldovean, român, cine și cum vrea.”

Reporteră: „Poate știți vreun vers din poeziile lui?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Somnoroase…”

Femeie: „Păsărele, da. Pe la cuiburi se adună.”

„Din rude mari împărătești.”

„O prea frumoasă fată.”

„A fost un poet din țara noastră, foarte renumit.”

„Poet. Compunea poezii foarte bune.”

„Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colt

Luceafărul aşteaptă.”

„Știu că o să fie acum ziua lui de naștere, în data de 15 ianuarie.”

„Mi se pare că în anul 1800 și ceva”, spun oamenii.

Reporteră: „Iubirea vieții lui cine a fost? Veronica…”

Femeie: „Veronica, da, corect. Micle, dacă nu greșesc.”

„Veronica Micle. Prietenul cel mai bun? Ion Creangă.”

„Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”, spun oamenii.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Și-a petrecut copilăria la Ipotești. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. Mai multe despre Eminescu știu elevii liceului din Bălți care îi poartă numele.

„România are o sută de poeți mari. Zece poeți foarte mari și un singur Eminescu.

Oare te pierdui

Pe acest pământ,

Fără ca să-mi spui

Un cuvânt?

El este o dovadă vie că în lume există dragoste, există fericire, bucurie. Și de fiecare dată când îi citesc operele, nu știu, simt un tremur. Sunt niște emoții de nedescris. A proiectat mari depărtări, de nepătruns”, spune Maria-Mihaela Arhip, elevă.

„Este un poet cu adevărat unic și revelator”, spune Sergiu Livința.

„În sufletele poporului român acest nume va rămâne o piesă remarcabilă, importantă și de neuitat”, susține Dimitrie-Matei Răzmăriță.

„Un Luceafăr. Un fel de cel mai mare, marele dintre mari”, spune Timur Paravin.

Poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu a fost desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale cel mai lung poem de dragoste din lume.

„În primul rând, a intrat în concurență, în concurs cu el însuși. A fost atras și de fizică, și de astronomie, și, la un moment potrivit, a devenit și gazetarul de temut. S-a depășit în tot ce a făcut”, susține Lilia Cecan, profesoară de limbă și literatură română.

Scriitorul Anatol Moraru îl compară pe Eminescu cu Shakespeare.

„Eminescu a fost un prim semnal că literatura română, cultura română este de bună calitate, capabilă să genereze texte mari. A putut să anticipeze vremea în care a trăit, să se smulgă de acolo, din acele luturi, să urce și să rămână acolo, aidoma… nu degeaba este comparat cu un Luceafăr. A trecut acest examen foarte teribil al timpului, al lui Cronos”, spune Anatol Moraru, scriitor și lector superior la Catedra de literatură română și universală.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. S-a stins din viață la vârsta de doar 39 de ani, fiind înmormântat la București.

Vorbim despre marele poet Mihai Eminescu, supranumit Luceafărul poeziei românești. La 172 de ani de la nașterea sa, încă îi recităm poeziile. Puțini sunt cei care nu știu măcar un vers din creația poetului, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

„Un scriitor”, spune o tânără.

„El nu e de-al nostru, nu e moldovan, e român”, afirmă un bărbat.

Bărbat: „Poet moldovean, român, cine și cum vrea.”

Reporteră: „Poate știți vreun vers din poeziile lui?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Somnoroase…”

Femeie: „Păsărele, da. Pe la cuiburi se adună.”

„Din rude mari împărătești.”

„O prea frumoasă fată.”

„A fost un poet din țara noastră, foarte renumit.”

„Poet. Compunea poezii foarte bune.”

„Din umbra falnicelor bolţi

Ea pasul şi-l îndreaptă

Lângă fereastră, unde-n colt

Luceafărul aşteaptă.”

„Știu că o să fie acum ziua lui de naștere, în data de 15 ianuarie.”

„Mi se pare că în anul 1800 și ceva”, spun oamenii.

Reporteră: „Iubirea vieții lui cine a fost? Veronica…”

Femeie: „Veronica, da, corect. Micle, dacă nu greșesc.”

„Veronica Micle. Prietenul cel mai bun? Ion Creangă.”

„Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”, spun oamenii.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani. Și-a petrecut copilăria la Ipotești. În anul 1866, Eminescu publica prima sa poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. Mai multe despre Eminescu știu elevii liceului din Bălți care îi poartă numele.

„România are o sută de poeți mari. Zece poeți foarte mari și un singur Eminescu.

Oare te pierdui

Pe acest pământ,

Fără ca să-mi spui

Un cuvânt?

El este o dovadă vie că în lume există dragoste, există fericire, bucurie. Și de fiecare dată când îi citesc operele, nu știu, simt un tremur. Sunt niște emoții de nedescris. A proiectat mari depărtări, de nepătruns”, spune Maria-Mihaela Arhip, elevă.

„Este un poet cu adevărat unic și revelator”, spune Sergiu Livința.

„În sufletele poporului român acest nume va rămâne o piesă remarcabilă, importantă și de neuitat”, susține Dimitrie-Matei Răzmăriță.

„Un Luceafăr. Un fel de cel mai mare, marele dintre mari”, spune Timur Paravin.

Poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu a fost desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale cel mai lung poem de dragoste din lume.

„În primul rând, a intrat în concurență, în concurs cu el însuși. A fost atras și de fizică, și de astronomie, și, la un moment potrivit, a devenit și gazetarul de temut. S-a depășit în tot ce a făcut”, susține Lilia Cecan, profesoară de limbă și literatură română.

Scriitorul Anatol Moraru îl compară pe Eminescu cu Shakespeare.

„Eminescu a fost un prim semnal că literatura română, cultura română este de bună calitate, capabilă să genereze texte mari. A putut să anticipeze vremea în care a trăit, să se smulgă de acolo, din acele luturi, să urce și să rămână acolo, aidoma… nu degeaba este comparat cu un Luceafăr. A trecut acest examen foarte teribil al timpului, al lui Cronos”, spune Anatol Moraru, scriitor și lector superior la Catedra de literatură română și universală.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. S-a stins din viață la vârsta de doar 39 de ani, fiind înmormântat la București.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
11 ianuarie, 19:32
0
1 028

Mulțumesc! Merci! Thank you! Cui și pentru ce au mulțumit bălțenii

11 ianuarie, 19:32
0
1 028

„Merci! Спасибо! Mulțumesc! Thank you very much! Dziękuję! Grazie! Дякую! Díky! Danke schön!”

Mulțumesc! Merci! Thank you! Cui și pentru ce au mulțumit bălțeniiColaj: știri.md

Astăzi este Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc“, celebrată anual încă din anul 1984 pe data de 11 ianuarie. Este cuvântul ce simbolizează respect, prețuire și recunoștință, dar pe care adesea uităm să îl folosim, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Astăzi aveți un motiv în plus de a le arăta celor din jur prețuire și respect. Spuneți „Mulțumesc!”, așa cum au făcut-o mai mulți bălțeni.

„Cel mai frumos cuvânt. O persoană educată trebuie să știe de acest cuvânt. Mulțumesc! Poftim!”.

„Mulțumesc mamei, tatălui, socrului, soțului.”

„Mulțumesc spunem des. Se spune mulțumesc pentru pâine și sare, pentru ajutorul părinților, copiilor.”

„Le mulțumesc părinților pentru faptul că m-au educat, pentru că m-au crescut, că am venit pe lume”.

„Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că trăiesc”.

„Îi mulțumesc bunicii care m-a crescut și m-a scos în lume”.

„Mulțumesc părinților pentru că exist.”

„Vreau să mulțumesc din suflet copiilor mei pentru că îmi acordă atenție și mă susțin când îmi este greu. Ei sunt viața mea, sunt totul pentru mine. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi i-a dat și sunt fericită”.

„Mulțumesc tuturor, părinților, slujitorilor, învățătorilor care ne-au învățat, să le dea Domnul sănătate”.

„Vreau să spun mulțumesc universului pentru că sunt în viață”.

„Mulțumesc părinților, soției mele, copiilor mei”.

„Mulțumesc lui Dumnezeu pentru copii, pentru că toți sunt vii și sănătoși. Sunt recunoscătoare părinților pentru că ne-au născut, ne-au educat. În zilele noastre nu este ușor”.

În vechile scrieri, „mulțumesc” era „multunesc”, care însemna mult-unire – legătura dintre doi oameni și unirea cu Dumnezeu.

În limba engleză, „thank you” derivă din „think” (gândire) – „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut” – ca și în cazul germanului „danke”.

Rusescul „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”.

Astăzi este Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc“, celebrată anual încă din anul 1984 pe data de 11 ianuarie. Este cuvântul ce simbolizează respect, prețuire și recunoștință, dar pe care adesea uităm să îl folosim, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Astăzi aveți un motiv în plus de a le arăta celor din jur prețuire și respect. Spuneți „Mulțumesc!”, așa cum au făcut-o mai mulți bălțeni.

„Cel mai frumos cuvânt. O persoană educată trebuie să știe de acest cuvânt. Mulțumesc! Poftim!”.

„Mulțumesc mamei, tatălui, socrului, soțului.”

„Mulțumesc spunem des. Se spune mulțumesc pentru pâine și sare, pentru ajutorul părinților, copiilor.”

„Le mulțumesc părinților pentru faptul că m-au educat, pentru că m-au crescut, că am venit pe lume”.

„Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că trăiesc”.

„Îi mulțumesc bunicii care m-a crescut și m-a scos în lume”.

„Mulțumesc părinților pentru că exist.”

„Vreau să mulțumesc din suflet copiilor mei pentru că îmi acordă atenție și mă susțin când îmi este greu. Ei sunt viața mea, sunt totul pentru mine. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi i-a dat și sunt fericită”.

„Mulțumesc tuturor, părinților, slujitorilor, învățătorilor care ne-au învățat, să le dea Domnul sănătate”.

„Vreau să spun mulțumesc universului pentru că sunt în viață”.

„Mulțumesc părinților, soției mele, copiilor mei”.

„Mulțumesc lui Dumnezeu pentru copii, pentru că toți sunt vii și sănătoși. Sunt recunoscătoare părinților pentru că ne-au născut, ne-au educat. În zilele noastre nu este ușor”.

În vechile scrieri, „mulțumesc” era „multunesc”, care însemna mult-unire – legătura dintre doi oameni și unirea cu Dumnezeu.

În limba engleză, „thank you” derivă din „think” (gândire) – „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut” – ca și în cazul germanului „danke”.

Rusescul „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
11 ianuarie, 19:46
0
548

După lungi așteptări, Centrul Perinatologic din Bălți își schimbă sediul

11 ianuarie, 19:46
0
548

După lungi așteptări, Centrul Perinatologic din Bălți își schimbă sediul. Secția de ginecologie din cadrul maternității a fost deja transferată în incinta Spitalului Clinic din oraș.

După lungi așteptări, Centrul Perinatologic din Bălți își schimbă sediulFoto: captură video

Noul sediu va fi dotat cu echipament medical modern și tot mobilierul necesar, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Costul lucrărilor se cifrează la 14 milioane de lei, bani alocați de Ministerul Sănătății. Cinci milioane de lei au ajuns deja în contul spitalului.

„Patru femei pot naște și concomitent pot avea loc încă 2-3 cezariene”, spune Carolina Frumusachi, șefa Centrului Perinatologic Bălți.

Valentina are toate șansele de a naște în Secția perinatală nouă și să se bucure împreună cu bebelușul său de condiții de internare mult mai bune.

„Eu urmează să nasc în aprilie. Este o idee bună de a transfera maternitatea în altă clădire pentru că ține de igienă și copiii să nu se trezească unii pe alții. Este o oportunitate excelentă și de a ridica calificarea în oraș, și de a trăi, și de a ne bucura că cei mici se vor naște în condiții bune”, spune tânăra.

Iar această mămică din Drochia a născut deja trei copii la Centrul Perinatologic din Bălți. În curând, urmează să-l aducă pe lume pe cel de-al patrulea.

„Da, dacă s-au făcut așa saloane, că mămica are posibilitate să aibă baie în salon, să nu alerge pe coridor, pentru că știm că atunci când naști puiul, vrei să-i oferi toată atenția, cred că este binevenit”, spune femeia.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Sănătății a finanțat cu 5 milioane demararea lucrărilor de reparație a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Bălți.

„Medicii de serviciu, care sunt de noapte: chirurgii, terapeuții, ginecologii, reanimarea vor putea să acorde ajutorul de urgență tuturor pacienților, femeilor gravide, care se vor adresa din municipiul Bălți”, spune Serghei Rotari, directorul Spitalului Clinic Bălți.

„Noi eram la o distanță de cinci kilometri de sediul central, deci, uneori era o povară și crea impedimente. Serviciul ginecologie își are sediul la etajul doi al blocului Spitalului Clinic Bălți. Este desfășurat la moment pe 25 de paturi, care include și paturi onco-ginecologice”, susține Carolina Frumusachi.

Felicia Rusu este una dintre primele paciente de la noua Secție de ginecologie.

„Condițiile foarte bune. Stăm câte trei în salon. Este lavoar, este WC, foarte bine. Și atitudinea lucrătorilor medicali tot e de nota 10 sau 20, pot să spun”, afirmă Felicia Rusu.

„Am trecut într-o secție mai largă, mai dotată, pentru paciente în special. Avem o sală a noastră de operație, aparte pentru Secția de ginecologie. E bine, dar o să fie și mai bine”, spune Petru Nedelciuc, medic șef la Secția de ginecologie.

În noul Centru Perinatologic vor putea veni mămicile din toate raioanele de nord.

„Cu vreo cinci, șase ani în urmă, noi aveam până la 4.000 de nașteri pe an. La momentul de față, cu greu ne ridicăm la în jur de 3.000. De aceea, în raioanele unde nu sunt specialiști, nașterile se vor petrece aici, la noi, la Bălți”, spune directorul Spitalului Clinic Bălți.

Clădirea în care se află acum Centrul Perinatologic are o vechime de aproape 70 de ani. Până în luna aprilie, toate secțiile de aici vor fi transferate în incinta Spitalului Clinic Bălți.

Noul sediu va fi dotat cu echipament medical modern și tot mobilierul necesar, transmite Știri.md cu referire la nordnews.md.

Costul lucrărilor se cifrează la 14 milioane de lei, bani alocați de Ministerul Sănătății. Cinci milioane de lei au ajuns deja în contul spitalului.

„Patru femei pot naște și concomitent pot avea loc încă 2-3 cezariene”, spune Carolina Frumusachi, șefa Centrului Perinatologic Bălți.

Valentina are toate șansele de a naște în Secția perinatală nouă și să se bucure împreună cu bebelușul său de condiții de internare mult mai bune.

„Eu urmează să nasc în aprilie. Este o idee bună de a transfera maternitatea în altă clădire pentru că ține de igienă și copiii să nu se trezească unii pe alții. Este o oportunitate excelentă și de a ridica calificarea în oraș, și de a trăi, și de a ne bucura că cei mici se vor naște în condiții bune”, spune tânăra.

Iar această mămică din Drochia a născut deja trei copii la Centrul Perinatologic din Bălți. În curând, urmează să-l aducă pe lume pe cel de-al patrulea.

„Da, dacă s-au făcut așa saloane, că mămica are posibilitate să aibă baie în salon, să nu alerge pe coridor, pentru că știm că atunci când naști puiul, vrei să-i oferi toată atenția, cred că este binevenit”, spune femeia.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Sănătății a finanțat cu 5 milioane demararea lucrărilor de reparație a Centrului Perinatologic din cadrul Spitalului Clinic Bălți.

„Medicii de serviciu, care sunt de noapte: chirurgii, terapeuții, ginecologii, reanimarea vor putea să acorde ajutorul de urgență tuturor pacienților, femeilor gravide, care se vor adresa din municipiul Bălți”, spune Serghei Rotari, directorul Spitalului Clinic Bălți.

„Noi eram la o distanță de cinci kilometri de sediul central, deci, uneori era o povară și crea impedimente. Serviciul ginecologie își are sediul la etajul doi al blocului Spitalului Clinic Bălți. Este desfășurat la moment pe 25 de paturi, care include și paturi onco-ginecologice”, susține Carolina Frumusachi.

Felicia Rusu este una dintre primele paciente de la noua Secție de ginecologie.

„Condițiile foarte bune. Stăm câte trei în salon. Este lavoar, este WC, foarte bine. Și atitudinea lucrătorilor medicali tot e de nota 10 sau 20, pot să spun”, afirmă Felicia Rusu.

„Am trecut într-o secție mai largă, mai dotată, pentru paciente în special. Avem o sală a noastră de operație, aparte pentru Secția de ginecologie. E bine, dar o să fie și mai bine”, spune Petru Nedelciuc, medic șef la Secția de ginecologie.

În noul Centru Perinatologic vor putea veni mămicile din toate raioanele de nord.

„Cu vreo cinci, șase ani în urmă, noi aveam până la 4.000 de nașteri pe an. La momentul de față, cu greu ne ridicăm la în jur de 3.000. De aceea, în raioanele unde nu sunt specialiști, nașterile se vor petrece aici, la noi, la Bălți”, spune directorul Spitalului Clinic Bălți.

Clădirea în care se află acum Centrul Perinatologic are o vechime de aproape 70 de ani. Până în luna aprilie, toate secțiile de aici vor fi transferate în incinta Spitalului Clinic Bălți.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...