Moldova, pe locul 80 din 182 de țări în clasamentul percepției corupției

Potrivit raportului, situația Republicii Moldova a rămas practic neschimbată, iar țara continuă să se situeze sub media Uniunii Europene, care în 2025 a fost de 62,2 puncte, dar ușor peste media țărilor din Parteneriatul Estic, de 40,8 puncte, transmite Știri.md.

Cum se compară Moldova cu alte state

În clasament, Republica Moldova este situată în apropierea unor țări precum:

• China și Kosovo – 43 de puncte,
• Africa de Sud – 41 de puncte,
• Bulgaria și Ungaria – câte 40 de puncte.

În regiune, diferențele rămân semnificative. Estonia continuă să fie lider regional, cu 76 de puncte, urmată de Lituania (65), Letonia (60) și Cehia (59). România a obținut 45 de puncte, situându-se ușor peste Republica Moldova, iar Polonia – 53 de puncte.

La nivel global, scorul mediu al IPC este de 42 de puncte, ceea ce plasează Republica Moldova exact la media mondială, într-un context descris de Transparency International drept unul de declin al leadership-ului anticorupție la nivel global.

În fruntea clasamentului se află Danemarca (89 puncte), urmată de Finlanda (88) și Singapore (84), țări care reușesc să mențină standarde ridicate de integritate și mecanisme eficiente de control al corupției, oferind un model de bune practici la nivel global.

Progrese și vulnerabilități interne

Raportul menționează că anul 2025 a fost unul important pentru parcursul european al Republicii Moldova, marcat de:

• organizarea primului summit UE–Republica Moldova;
• finalizarea etapei de screening bilateral al legislației naționale în raport cu acquis-ul comunitar;
• desfășurarea alegerilor parlamentare, într-un context dificil, marcat de interferențe externe, finanțări ilegale, corupere electorală și dezinformare.

De asemenea, mai multe dosare de mare corupție care vizează foști demnitari au ajuns în instanță, iar sentințele așteptate sunt considerate un test major pentru maturitatea sistemului judiciar. Totuși, Transparency International semnalează lipsa de transparență privind investigarea faptelor de corupție comise de demnitari aflați încă în funcție.

Un alt motiv de îngrijorare este ritmul lent al evaluării externe a judecătorilor și procurorilor, care riscă să afecteze atât încrederea publicului în justiție, cât și siguranța profesională a celor evaluați.

Reformele anticorupție, sub semnul întrebării

Raportul atrage atenția asupra controverselor generate de proiectul de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Transparency International subliniază că Procuratura Anticorupție este un pilon-cheie al Sistemului Național de Integritate, iar orice reformă trebuie să fie justificată printr-o analiză de impact solidă.

Totodată, organizația recomandă:

• revenirea la proceduri de concurs pentru numirea conducerii CNA și ANI;
• consolidarea cadrului legal privind verificarea averilor, îmbogățirea ilicită și conflictele de interese;
• îmbunătățirea legislației privind protecția avertizorilor de integritate, în conformitate cu directivele UE;
• revizuirea sancțiunilor pentru coruperea electorală, pentru a le face mai credibile și mai eficiente.