Totuși, comparativ cu acum 15 ani, consumul a scăzut. Atunci se ajungea la aproximativ 17 litri de alcool pur pe adult, într-un an, transmite Știri.md cu referire la 1TV.

„Mă rog, fiecare după cum poate și cum gândește că o anumită cantitate o poate duce. Dar de multe ori nu se întâmplă lucrul acesta, fiindcă vinul e așa... du-te că eu te ajung”.

„Eu așa mai răruț, nu servesc tare mult. La sărbători, poate așa la o zi de naștere”.

„Nu știu, asta trebuie mai mult bărbații de întrebat. Mergând pe drum clar că de dimineața vezi câte unul mai cherchelit. Oricum toți consumă”.

Totul pornește de la percepția că „un pahar nu strică”. Asta îi face pe mulți să ignore semnele timpurii ale dependenței. Iar atunci când problema devine vizibilă, de multe ori este deja avansată.

„La momentul actual, sunt 42.650 de persoane dependente de alcool care sunt la supraveghere ori au beneficiat de tratament împotriva alcoolismului. Alcoolismul, în primul rând nu este pur și simplu un fenomen socio-cultural, este recunoscut ca o boală, o tulburare psihică și necesită o abordare și un tratament integrativ. Fie tratament medicamentos, fie tratament psihoterapeutic, fie reabilitarea psihosocială”, a menționat medicul psihiatru-narcolog Ana Constantinova.

La capitolul tineri, situația este și mai îngrijorătoare. Specialiștii spun că multe dintre cazurile de alcoolism, depistate la această categorie de vârstă, sunt asociate cu consumul mixt, adică alcool combinat cu droguri, iar asta face procesul de tratament și recuperare mult mai dificil.

„Profilul consumatorului tânăr de substanțe, la momentul actual în țară este unul mixt. Ei consumă nu doar alcool, dar și alte substanțe, alte droguri și droguri ilegale”, a explicat medicul.

Specialiștii atrag atenția că alcoolismul nu este doar o problemă medicală, ci și una profund emoțională. De multe ori, paharul devine refugiu pentru frustrări, eșecuri sau singurătate. În lipsa unor soluții reale pentru a gestiona aceste stări, mulți ajung să folosească alcoolul ca mijloc de relaxare sau de evadare, fără să conștientizeze când consumul ocazional se transformă într-o dependență care le afectează sănătatea, relațiile și viața profesională.

„Alcoolul nu este un stimulant, este un depresant, un inhibitor și va instala o depresie foarte profundă, și pierderea sensului vieții și a scopurilor din viață, și poate duce până la acte de suicid”, a subliniat psihologul clinician Natalia Cebanu.

Europa de Est rămâne cea mai „alcoolizată” regiune din lume, iar România și Republica Moldova conduc un clasament care reflectă mai degrabă vulnerabilități sociale decât tradiții. Datele arată că nivelul ridicat al consumului se menține constant de ani buni, în ciuda campaniilor de informare. La polul opus se află statele cu restricții culturale și religioase stricte, precum Afganistan, Iran, Pakistan, Libia sau Arabia Saudită, cu cel mai mic consum de alcool la nivel global.